Corneliu Vlad: Vaticanul vede în Rusia un interlocutor esențial pentru pacea mondială

Corneliu VLAD

Superputerea spirituală a Vaticanului și superputerea politico-militară a Moscovei au avut un nou dialog la nivelul cel mai înalt, peste care comentatorii externi (de pretutindeni) au trecut, ca de obicei, cam dezinvolt sau superficial, dacă nu chiar au ignorat faptul. Relațiile dintre geopolitică și religie par a fi unul dintre capitolele cele mai precare și mai vulnerabile ale politologiei. Exemple clasice generoase oferă și “Ciocnirea civilizațiilor” a lui Samuel Huntington, și cărțile lui Aleksandr Dughin, care generează mereu controverse, dar și nesfârșitele exegeze pe seama căderii comunismului, performanță atribuită de mulți, tranșant și în exclusivitate, lui Reagan și papei Ioan Paul al II-lea. Oricum însă, religia/religiile au devenit și devin în continuare factor tot mai influent al evoluțiilor/involutiilor naționale și internaționale, iar oamenii de stat încep să realizeze și ei tot mai clar că religia revine în prim planul scenei mondiale după ce ideologiile hegemonice ale capitalismului și comunismului și-au istovit ambițiile și freneziile dezlănțuite din timpul războiului rece.

Așa se face că în climatul cel mai glacial – de după războiul rece – al relațiilor dintre Rusia și Vest, suveranul pontif se constituie drept interlocutorul occidental (să zicem) optim și cel mai empatic al președintelui Putin. În cele două decenii de când este la cârma Rusiei, liderul de la Kremlin a fost de șase ori la Vatican – de două ori în timpul lui Ioan Paul al II-lea, o dată în timpul pontificatului lui Benedict al XVI-lea și de trei ori pentru întâlniri cu papa Francisc. După cum comentează “Vatican news”, “putere de neocolit pe scenă internațională, Rusia este văzută de mult timp de către Sfântul Scaun ca un interlocutor esențial pentru pacea mondială”. Cu toate că, până acum, Vaticanul nu a răspuns niciodată favorabil invitațiilor făcute Papei de la Roma de liderii succesivi de la Moscova de la Gorbaciov și până azi, de a vizită Rusia, cea mai mare și mai influentă țară ortodoxă. (Și de data această, un consilier al Kremlinului a declarat explicit presei că nici acum nu este avută în vedere o vizită a papei la Moscova).

La 4 iulie, într-o vizită fulger la Roma, unde a avut contacte la nivel înalt și cu cei mai de seamă lideri italieni, președintele Putin a avut o întâlnire de 55 de minute , “substanțială”, cum a apreciat-o, cu papa Francisc. Vizită ce confirmă “continuitatea relațiilor deja stabilite” între Roma și “a treia Roma” și care, după aprecierea istoricului francez Jean-Baptiste Noe, arată că “și papa este bine văzut la Moscova, căci niciodată nu a zis nimic iritant împotriva Kremlinului”. De altfel, cele două mari ramuri ale creștinismului au cunoscut în februarie 2016 un episod istoric prin întâlnirea din Cuba dintre papa Francisc și patriarhul ortodox rus Kirill, prima în ultimii o mie de ani între șefii celor două mari confesiuni creștine.

La Vatican, suveranul pontif și șeful statului rus au vorbit despre conflictele și crizele actuale din Ucraina, Siria și Venezuela iar, în context, despre soarta dramatică a populațiilor creștine din zonele conflictuale. Într-o viziune mai largă, cei doi interlocutori au dovedit că împărtășesc o abordare apropiată în ce privește evaluarea unor tendințe și deziderate fundamentale ale epocii . Recent, într-un interviu pentru “Financial Times”, președintele Putin s-a arătat un apărător ferm al “valorilor familiale tradiționale a milioane de oameni” și a denunțat decadența societății occidentale și a gândirii liberale. La rândul său, în repetate rânduri, șeful bisericii catolice s-a ridicat împotriva societății materialiste mercantile și a inegalităților sociale, care se îndepărtează de valorile umanismului. “Această vizită – transmitea de la Vatican ziaristul francez Olivier Bonnel – are loc la zece ani după restabilirea relațiilor lor diplomatice la cel mai înalt nivel, prin ridicarea reprezentanțelor lor diplomatice la rang de ambasada și nunțiatură apostolica. Dincolo de problema delicată a dialogului ecumenic cu Biserica ortodoxă rusă, rolul credinței în Rusia este înalt apreciat la Roma, într-un moment când lumea occidentală este încercată de decrestinare”.