La București a fost dezvelită o placă memorială, în cinstea lui Lev Tolstoi

În București, la Casa Filip Lenș, de pe Calea Victoriei (fosta Casa Vernescu, în prezent Uniunea Scriitorilor din România), a fost dezvelită o placă memorială, dedicată lui Lev Tolstoi.

La ceremonia de inaugurare, a participat Igor Iniușkin, ministru consilier al Ambasadei Federației Ruse în România. Natalia Mujennikova, director al Centrului Rus de Știință și Cultură din București, a mărturisit că inițiativa Centrului de a instala o placă memorială, în cinstea marelui scriitor rus, a fost susținută, cu entuziasm, de comunitatea cultural-științifică românească și a beneficiat de sprijin din partea Ministerului Culturii din România.

Placa memorială a fost realizată de către tânărul sculptor Silviu Nicolae Spirescu, care a relatat, în cadrul ceremoniei de dezvelire, că, lucrând asupra imaginii autorului ”Annei Karenina”, a trăit o inspirație neobișnuit de puternică, realizând lucrarea în timp foarte scurt. A mai luat cuvântul Dan Enache, reprezentant al Uniunii Scriitorilor din România, care a exprimat, în numele scriitorilor români, sentimentul de profundă satisfacție și bucurie pentru apariția, la București, a unei asemenea lucrări artistice, dedicate șederii la București a lui Lev Tolstoi, ”atât de îndrăgit de români”.

În timpul Războiului Crimeii (1853-1856), în perioada martie-iulie a anului 1854, Lev Tolstoi, ofițer în cadrul Armatei Dunărene, s-a aflat la București; în această perioadă, a mai vizitat și alte orașe din România – Focșani, Sinești, Tecuci, Odobești.

La data de 12 ianuarie 1854, subofițerul de artilerie Lev Tolstoi a primit ordin de transfer din regiunea Caucaz în cadrul Armatei Dunărene.

La 12 martie 1854, doborât de trepidațiile drumurilor “impracticabile” și copleșit de vremea aspră, Lev Tolstoi a ajuns la București. Șederea sa la București este notată în jurnalele sale, în scrisorile către fratele său Dmitri și mătușa sa Tatiana Alexandrovna Ergolskaia. Bucureștiul l-a uimit pe tânărul ofițer. Capitală europeană, viață seculară, splendidă: invitații la masă, seri zgomotoase, baluri de lux, operă italiană, teatru francez… Ofițerul Tolstoi s-a încartiruit într-o clădire elegantă, Palatul Șuțu.

În această perioadă, Tolstoi a citit foarte mult din A.S.Pușkin, M.I.Lermontov, A.N. Ostrovskii, a terminat corectura cărții “Adolescența”, a mai lucrat la nuvela ”Tăierea pădurii”, inspirată de impresiile proaspete, căpătate în urma serviciul militar din Caucaz.

Românii și istoria lor zbuciumată i-au creat, atunci, un sentiment foarte plăcut tânărului ofițer al armatei ruse, o impresie pe care scriitorul o amintește, peste cinci decenii, la Iasnaia Poliana, unde se aflau moșia și conacul familiei Tolstoi: “Poporul de acolo se aseamănă cu rușii, cu bunul popor rus”. Lev Tolstoi își amintește cu dragoste de caracterul poporului român…

La București, una dintre străzi poartă numele marelui scriitor rus, iar bustul lui a fost instalat, cu câțiva ani în urma, în parcul ”Regele Mihai” (Herăstrău).