Pentagonul a recunoscut: Nu te poți apăra de Rusia

Crearea unei apărări antirachetă, capabile să intercepteze rachetele balistice ale Rusiei, nu numai că este imposibilă din punct de vedere tehnic, dar contravine ideii de descurajare nucleară, afirmă Comandamentul strategic al Statelor Unite, relatează RBK.

Dezvoltarea unui sistem de apărare antirachetă capabil să protejeze SUA de rachetele balistice din Rusia și China este imposibilă din punct de vedere tehnic și ar fi o încălcare a sistemelor internaționale de securitate, a declarat comandantul forțelor strategice ale SUA (STRATCOM), viceamiralul Charles Richards (în imagine) la audierile din comitetul pentru forțele armate al Camerei Reprezentanților.

Este răspunsul dat la întrebarea pusă de congressmanul  democrat Seth Moulton, care a dorit să știe dacă scutul american antirachetă poate apăra teritoriul american de rachete balistice. ”Conform politicii noastre, sistemele de apărare antirachetă trebuie să ne asigure protecție față de amenințarea pe care o reprezintă țările-paria. Cu bună știință, ele au fost astfel concepute încât să nu interfereze cu mijloacele strategice de descurajare a Rusiei și Chinei”, a spus viceamiralul. Congressmanul a întrebat dacă este vorba despre un neajuns al rachetelor de interceptare. ”Nu numai că este imposibil din punct de vedere tehnic, dar, în mare parte, este și o chestiune de stabilitate strategică, dacă tot a venit vorba”, a explicat Richards.

În 1972, URSS și SUA au încheiat un acord privind limitarea sistemelor de apărare antirachetă (PRO). Ambele părți s-au angajat să nu creeze, să nu testeze și să nu desfășoare scuturi antirachetă pentru lupta împotriva rachetelor balistice. Conform precizărilor din 1974, fiecare țară avea dreptul să acopere cu sistemul de apărare antirachetă doar câte un raion de pe teritoriul său. URSS a acoperit Moscova, împotriva unui atac cu rachete, iar Statele Unite au preferat să protejeze pozițiile rachetelor nucleare intercontinentale din North Dakota. Conform calculelor Washingtonului, acest lucru i-ar fi asigurat posibilitatea de a lansa o ripostă, sub forma unui atac cu rachete, dacă Uniunea Sovietică ar fi atacat prima.

Acordul a funcționat până la începutul secolului al XXI-lea, dar, în 2001, președintele Statelor Unite, George W. Bush, a anunțat retragerea unilaterală a SUA din respectiva înțelegere. S-a explicat că, de la încheierea acordului, posibilitatea de a lansa atacuri cu rachete balistice a apărut și la alte țări – de exemplu, China, Iran și Coreea de Nord.