Politolog german: De ce Occidentul nu-l iubește pe Putin?

În realitate, totul este mult mai simplu decât pare la prima vedere. Nu numele este problema, ci personalitatea puternică a președintelui rus. Lumea occidentală ”liberal-democrată” spera foarte tare că, după destrămarea URSS, va putea tropăi pe pământul rusesc la fel de simplu cum o face, acum, în Ucraina modernă – mai precis, ce a mai rămas din ea, scrie, într-un comentariu, agenția Promir.

Nici măcar nu trebuie să punem la îndoială faptul că SUA și Europa sperau ca, după Elțîn (Boris Elțîn, primul președinte al Rusiei, 1991-1999), în fruntea țării să vină un lider care să accepte toate condițiile lor, urmând cursul așa-numitelor valori occidentale.

Dar, nu a fost să fie. Elțîn a fost înlocuit de un om care a știut să-i îndepărteze pe oligarhi de la putere, să repună pe picioare o armată aproape distrusă și să devină unul dintre principalii inițiatori ai formării Uniunii Eurasiatice.

Ba, mai mult, subliniază politologul german Alexander Rahr, Vladimir Putin nu a optat în favoarea culturii prooccidentale postmoderniste, pronunțându-se deschis pentru păstrarea valorilor tradiționale, inclusiv în chestiunea familiei.

Președintele Rusiei a întărit verticala puterii și rolul statului în economie. Dar, cel mai enervant factor pentru Occident a devenit faptul că Federația Rusă a început să participe activ la politica externă, exercitând o uriașă influență asupra multor țări. Interesele naționale ale Rusiei au devenit factor determinant în geopolitică.

Alexander Rahr declară următoarele: ”Pentru elitele liberale din Occident, Putin este un dușman. Despre Putin, ele au scris de rău cu mult înaintea evenimentelor din Ucraina. Occidentul îl acuză pe Putin că s-a abătut de la vechiul curs promovat de Elțîn, care mergea în umbra politicii SUA și a Uniunii Europene”.

Agenția Pomir notează că, după evenimentele din Ucraina din 2014 și reunificarea Crimeii cu Rusia, Occidentul a încercat, sub patronajul Statelor Unite, să întoarcă situația în favoarea lui, cu ajutorul sancțiunilor împotriva Moscovei și cu alte prostii. Viața a demonstrat, însă, mai ales în condițiile pandemiei mondiale, că totul a fost, de fapt, în beneficiul Rusiei, care se pregătise să trăiască în condiții de izolare.