Kîrgîzstan. Ce se știe despre protestele postelectorale de la Bișkek

Luni, 5 octombrie, în capitala Kîrgîzstanului, Bișkek, au izbucnit proteste cu participarea susținătorilor partidelor care nu au trecut bariera de șapte procente pentru a intra în adunarea legislativă a țării. Cei nemulțumiți de rezultatul alegerilor parlamentare au ieșit pe străzile orașului, forțele de ordine încercând să disperseze mulțimea, relatează ”Izvestia”.

Împotriva protestatarilor au fost folosite gloanțe de cauciuc, gaze lacrimogene și grenade flash (sau bombe sonore, n.r.). Manifestanții, înarmați cu bâte și bare de fier, au opus rezistență, aruncând cu pietre în oamenii Ministerului de Interne al țării. De asemenea, ei au scos pietre de pavaj, pregătindu-se de ciocniri cu forțele de ordine.

Ministerul Sănătății a anunțat că, la Bișkek, numărul celor care au avut de suferit în urma confruntărilor dintre demonstranți și forțele de ordine se ridică la circa 130 de persoane. Lenta.ru scrie însă că, în total, au avut de suferit 590 de oameni, 150 fiind spitalizați. Printre ei sunt și oameni de ordine. S-a anunțat, totodată, că mai multe sute de persoane au refuzat spitalizarea, după ce au primit asistență medicală. Potrivit agenției ”Sputnik” Kîrgîzstan, o persoană ar fi decedat în timpul ciocnirilor cu structurile de ordine.

Pe durata protestelor, în centrul capitalei kîrgîze au fost întrerupte comunicațiile mobile, restabilite ulterior. Pe rețelele de socializare, locuitorii din zonele adiacente pieței centrale au fost sfătuiți să-și deconecteze parolele de Wi-Fi și să ofere protestatarilor acces la internet.

Acțiunile de protest au degenerat rapid în revolte. Mai întâi, protestatarii au ocupat clădirea Parlamentului republicii, după care, au forțat, cu camioanele, porțile de intrare în curtea Comitetului de Stat pentru Securitate Națională a țării, unde sunt ținuți fostul președinte al țării, Almazbek Atambaev, dar și fostul premier Sapar Isakov. Mass-media a anunțat, de asemenea, că postul public de radio și televiziune a intrat sub controlul manifestanților.

Protestatarii au cerut eliberarea fostului președinte Atambaev, arestat în august 2019 și, de atunci, ținut în arest. Într-un final, Atambaev a fost eliberat chiar de angajații serviciilor speciale; în noaptea de luni spre marți, în jurul orei 2,00, el a ieșit în fața manifestanților adunați în curtea Comitetului de Stat pentru Securitate Națională.

Potrivit relatărilor de la fața locului, printre participanții la proteste s-a numărat și fiul cel mic al fostului președinte, Seiitbek Atambaev, liderul partidului ”Social-Democrații din Kîrgîzstan”, una dintre formațiunile care a pierdut alegerile.

A fost anunțată, de asemenea, eliberarea fostului deputat al Parlamentului kîrgîz, Sadîr Japarov, deținut într-o colonie, nu departe de Bișkek, pentru organizare de revolte și luare de ostatici.

Președintele țării, Sooronbai Jeenbekov, le-a cerut organizatorilor acțiunilor de protest împotriva rezultatelor alegerilor să dea dovadă de rațiune. În același timp, partidul ”Birimdik”, învingător în alegerile pentru Parlament, a anunțat, prin vocea secretarului lui de presă, Adilet Sultanaliev, că este gata pentru repetarea votului. Marți dimineață, aproape toți manifestanții au revenit în piața Ala-Too, în așteptarea liderilor lor.

La Bișkek, protestele au început în dimineața zilei de 5 octombrie, după alegerile parlamentare de duminică, 4 octombrie. Inițial, în cursa electorală s-au înscris peste 40 de formațiuni politice ale țării, dar majoritatea au renunțat, ulterior, la luptă sau nu au reușit să depună documentele la Comisia Electorală Centrală a țării. Astfel că, bătălia pentru cele 120 de locuri de parlamentari s-a dus între 16 partide. Potrivit legislației kîrgîze, partidele trebuie să cumuleze 7% din voturile cetățenilor care au participat la alegeri și nu mai puțin de 0,7% din voturile exprimate în fiecare dintre cele șapte regiuni ale statului, precum și în orașele Bișkek și Oș.

Potrivit datelor preliminare, partidul ”Birimkik” a obținut 46 de locuri în parlament, ”Mekenim Kârgâzstgan” – 45 de mandate, ”Kîrgîzstan” – 16 și ”Butun Kîrgîzstan” – 13.