”Măcar să supraviețuim”: După alegerile din Moldova, o ”revoluție colorată?”

În primul tur al alegerilor, președintele în exercițiu al Republicii Moldova, Igor Dodon, a pierdut în fața principalului său adversar, Maia Sandu, cu 3,55%. Experții cred că, în turul secund, șansele lui de victorie sunt slabe, mai ales că nici vectorul pro-rus nu mai este, în Moldova, la fel de puternic ca altă dată. În schimb, cresc sentimentele unioniste, scrie portalul rus NSN.

Potrivit rezultatelor votului din cadrul alegerilor pentru șefia țării, desfășurate duminică, 1 noiembrie, actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a cedat în fața fostului premier, liderul partidului ”Acțiune și solidaritate”, Maia Sandu. După citirea integrală a buletinelor de vot, de către Comisia Electorală Centrală a republicii, Igor Dodon a adunat 32,61% din sufragii, scorul realizat de Sandu fiind de 36,16%, la o rată de participare de peste 42%. Poziția a treia i-a revenit lui Renato Usatîi, din ”Partidul nostru”, pentru care au votat puțin peste 16,9% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne.

Sandu a acuzat, deja, nereguli pe durata votului. Ea și susținătorii ei au depus peste 300 de sesizări la poliție.

Într-un fel sau altul, ea și Dodon intră în turul secund al alegerilor prezidențiale, prevăzute pentru 15 noiembrie.

Dodon a învins-o pe opozanta lui în 18 regiuni, printre care Găgăuzia și Transnistria. În Chișinău însă, victoria i-a revenit lui Sandu.

Șeful Consiliului Civic moldovenesc ”Pentru o Patrie liberă”, Igor Tuleanțev, crede că, de la bun început, Dodon a avut șanse ”minuscule” de a obține victoria în cursa prezidențială.

”Singurul lucru care l-ar putea scoate din încurcătură este faptul că alternativa lui Dodon este mult mai proastă decât el însuși”, declara Țuleanțev, în mai, anul curent. Potrivit afirmațiilor sale, imaginea președintelui a fost puternic afectată de scandalul compromițător privind legăturile sale cu oligarhul anti-rus Plahotniuk (Vladimir Plahotniuk, n.r.), care a beneficiat de susținerea ”Occidentului colectiv”. În același timp, însuși Dodon a fost mereu perceput drept un politician extrem de loial Moscovei, chiar dacă întotdeauna a declarat că ”nu este nici pro-rus, nici pro-occidental ci doar pro-moldovean”.

Spre toamnă situația s-a mai schimbat, oarecum. În octombrie, Tuleanțev a apreciat, chiar, că Dodon ar putea câștiga din primul tur al alegerilor.

”În ceea ce privește al doilea tur, e greu de spus. Foarte mulți indeciși, circa 50% din populație”, a arătat el.

Politologul a mai spus că, în Moldova s-a creat o situație ”îngrozitoare” din cauza coronavirusului, cu efect negativ asupra economiei. Pe acest fundal nefavorabil, eșecurile lui Dodon au șubrezit încrederea în vectorul pro-rus al politicii, mult mai populare devenind, în acest context, sentimentele unioniste, a adăugat liderul Consiliului ”Pentru o Patrie liberă”.

”Istoric vorbind, majoritatea cetățenilor Moldovei privesc pozitiv în direcția Rusiei. Din păcate, în ultimul timp, imaginea vectorului pro-rus suferă, pentru că puterea se poziționează ca pro-rusă, dar, în același timp, nu poate rezolva cele mai stringente probleme ale țării. În Moldova s-a conturat tendința de creștere a sentimentelor unioniste, pentru unificarea cu România. Un fenomen care, însă, nu are legătură cu ideologia, ci cu economia, că oamenilor le ar fi mai simplu să supraviețuiască. Nivelul de trai în perioada pandemiei a scăzut considerabil – și, la naiba cu el, important este ca Moldova să intre undeva, măcar pentru a supraviețui, să primească niște firfirici”, a spus el.

În opinia lui Tuleanțev, logic ar fi dacă, de situația creată în Moldova, ar profita ”Occidentul colectiv”.

”Dacă cineva ar dori să organizeze în Moldova o revoluție colorată, nu i-ar fi prea greu. De o asemenea evoluție este interesat chiar și Plahotniuk în persoană, aflat pe orbita intereselor Occidentului colectiv”, consideră interlocutorul agenției NSN.

Nu este liniște nici în alte țări din fosta URSS. Astfel, alegerile parlamentare din Kîrgîzstan au condus, practic, la schimbarea guvernului, în Georgia, după anunțarea rezultatelor alegerilor legislative, opoziția a refuzat mandatele de parlamentari, iar alegerile prezidențiale din Republica Belarus au provocat ample acțiuni de protest, care continuă deja de trei luni. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a catalogat evenimentele din Belarus drept o tentativă de ”revoluție colorată”, al cărui scop este, în opinia lui, subminarea integrării republicii cu Rusia.