Aleksandr Ghințburg, despre decesul a 23 de norvegieni după ce au primit vaccinul Pfizer

Directorul Centrului de Cercetare ”N. Gamaleia” din Moscova, Aleksandr Ghințburg, a comentat informația potrivit căreia, după administrarea vaccinului împotriva coronavirusului dezvoltat de compania Pfizer, în Norvegia au decedat 23 de bătrâni. El a arătat că la vaccinurile-ARN nu au fost rezolvate chestiuni fundamentale legate de securitatea oamenilor, scrie ”Komsomolskaia pravda”.

”Când în celula umană ajunge o cantitate mare de ARN străin, sistemului imunitar îl percepe ca pe un mare pericol. Se produce un puternic proces inflamator. Nu sunt prescrise restricții pentru această metodă de administrare a vaccinului”, a explicat omul de știință.

Potrivit spuselor sale, compania Pfizer a încercat să rezolve problema, dar nu se știe dacă specialiștii ei au avut sau nu succes. În plus, a adăugat Ghințburg, ar fi important de știut după a câta injecție au decedat norvegienii – după prima sau după a doua. Problema este că, dacă moartea a intervenit după prima injecție, pacienții nu au fost încă imunizați împotriva noului coronavirus.

”Dacă, însă, au trecut întreg procesul de vaccinare și apoi  au decedat, atunci este o poveste destul de scandaloasă”, a concluzionat șefului Centrului ”N. Gamaleia”, care este producătorul vaccinului rusesc ”Sputnik V”.

În același timp, Ghințburg nu a fost de acord cu poziția adoptată de Agenția medicamentelor din Norvegia care, prin glasul purtătorului său de cuvânt, a declarat că moartea celor 23 de persoane ”nu îngrijorează”, deoarece toți erau în vârstă și aveau un sistem imunitar slăbit. Potrivit cercetătorului rus, chiar dacă și 0,01% dintre persoanele vaccinate s-ar afla în grupa de risc, asta înseamnă zeci, dacă nu chiar sute de vieți omenești.

KP reia, în context, o declarație a profesorului Ralph Bartenshlager de la Universitatea din Heidelberg și șeful Societății de virusologi din Germania. El a indicat care este cel mai important avantaj al vaccinului rusesc împotriva Covid-19, ”Sputnik V”. Specialistul a arătat că preparatele dezvoltate pe baza adenovirusurilor, precum ”Sputnik V”, se transportă mai ușor, decât cele occidentale, care trebuie transportate și păstrate la temperaturi foarte coborâte, ce pot ajunge și la minus 70 de grade. Or, a spus profesorul german, nu toate țările dispun de posibilități de transport adecvate.