Corneliu Vlad: Optimism prudent în relațiile ruso-germane

Corneliu VLAD

Pe fondul tensionării continue a atmosferei internaționale, accentuată de pandemie și sub amenințarea unei crize economice devastatoare, relațiile dintre state sunt supuse, și ele, unor solicitări care potențează neîncrederea și tensiunile, afectează înțelegerea și colaborarea. Relațiile Rusiei cu Vestul nu fac excepție de la această realitate preocupanta. Raporturile Rusia-Occident sunt, în opinia generală, în punctul cel mai de jos de la ceea ce se numește – corect, incorect? – încheierea războiului rece.

Care sunt șansele de depășire a acestui punct mort? Dialogul ruso-american dă semne de înviorare, pe baze oarecum mai predictibile, prin instalarea Administrației Biden. Iar relațiile Rusiei  cu Europa Unită au, și ele, o șansă de ieșire din blocaj după expectativa prelungită creată de  anunțul retragerii din politică a cancelarului Angela Merkel și alegerea unui nou șef al Executivului de la Berlin. Și iată că în incertitudinea întreținută de tranziția puterii de la Berlin încep, în sfârșit, să se fixeze jaloane în ce privește politica viitoare față de Moscova a Germaniei, dar, prin aceasta, și a Uniunii Europene, unde Berlinul, ca primul între egali, are cuvântul de cea mai mare greutate.

Uniunea Creștin-Democrată (CDU), principalul partid de guvernământ , și-a ales un nou președinte, Armin Laschet, acum prim ministru al landului Renania de Nord-Westfalia, iar acesta, dacă nu vor fi surprize, ar urmă să fie desemnat cancelar federal după alegerile legislative din luna septembrie.  Observatorii politici apreciază că el va asigura continuitatea liniei politice  a Angelei Merkel, de orientare centru-stânga, inclusiv în ce privește relațiile cu Rusia.

Față de ceilalți doi candidați la conducerea CDU, adepți ai unor relații strânse cu SUA, Laschet este mult mai pragmatic, căci pledează și acționează de multă vreme pentru  promovarea relațiilor cu Rusia. De formație economică și gestionar performant al dezvoltării landului său, Laschet se arată nemulțumit de sancțiunile aplicate Rusiei și este decis să finalizeze magistrala energetică Nord Stream 2. “Apropierea sa programatică de Rusia – scrie Dmitri Karțev, comentator la Carnegie Center din Moscova  – se datorează în principal intereselor de afaceri ale landului Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat și mai dezvoltat land al Germaniei”.

Laschet apreciază că “trebuie să dezvoltam un dialog normal cu vecinul nostru”, pentru că “avem nevoie de Rusia pentru un mare număr de probleme din lume”. El va urma în continuare această linie, apreciază politologul rus Aleksandr  Sosnovski, dar “nu-i va fi ușor, căci situația generală este destul de serios otrăvită de rusofobia din celelalte partide”. Însă dincolo de propria sa poziție, adaugă comentatorul Dmitri Karțev, “ trebuie să ținem seama și de alți factori care modelează  politica externă germană. Politicienii, inclusiv cei din CDU, apreciază în general că stabilirea de relații mai strânse cu Rusia este puțin probabilă în viitorul apropiat”. Ei au în vedere atmosfera ostilă creată în jurul Rusiei prin evenimentele din Belarus, cazul Navalnai și gestionarea pandemiei Covid-19 – toate pe fondul de antirusism promovat în cercurile politice și de presă.

Comentatorii ruși manifestă un optimism moderat în ce privește îmbunătățirea rapida a relațiilor ruso-germane, dar apreciază că Laschet, pe măsură ce-și va consolida poziția de cancelar, va reuși să imprime un curs nou raporturilor Germania-Rusia și UE-Rusia, acum în impas. Într-un interviu pentru postul TV Rossia 1, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, regretă faptul că în loc să dezvolte dialogul, pentru a face față actualei situații, Europa “aruncă la pubelă” potențialul relațiilor sale cu Rusia. Iar în intervenția sa la Forumul de la Davos, președintele Putin se pronunța pentru revenirea la o ordine de zi pozitivă și pentru întărirea colaborării comerciale și economice între Rusia și Europa, căci “situația actuală nu este deloc normală”.