Corneliu Vlad: Start greșit în relansarea relațiilor UE-Rusia

Corneliu VLAD

Greu de spus dacă vizită șefului diplomației UE, Josep Borrel, în Rusia a fost oportună și utilă. O serie de oficiali din țările membre ale UE n-au agreat acest moment pentru vizită și convorbiri la Moscova, căci, după cum s-a văzut, ea nu a fost temeinic pregătită și demnitarul de la Bruxelles a spus public că scopul său este de a exprimă nemulțumirea față de cazul opozantului Navalnîi și reacția autorităților ruse la manifestațiile din Rusia  în sprijinul acestuia.

Este adevărat că orice contact politico-diplomatic este preferabil unor relații încordate și înghețate, că prin dialog părțile își pot cunoaște mai bine pozițiile pentru a se putea găsi o formulă de îmbunătățire a relațiilor dintre ele, dar o asemenea acțiune trebuie temeinic pregătită și părțile trebuie să vină la masă convorbirilor cu o agenda de propuneri și inițiative concrete pentru deblocarea situației. Căci toată lumea este de acord și o repetă mereu, că raporturile  dintre UE și Rusia se află la un nivel minim în istoria lor.

Să remarcăm totuși că singurul punct pozitiv al convorbirilor de la   Moscova a fost anunțarea de către Borrel a disponibilității UE de a achiziționa vaccinurile rusești anti-Covid. Dar pe problemele cele mai acute în dispută între UE și Rusia ambele părți s-au menținut ferm pe pozițiile știute, fără a fi dat vreun semn de concesie pentru deblocarea situației.

Ministrul rus de Externe  Serghei Lavrov a declarat de altfel tranșant că “pentru Rusia , UE este un partener pe care nu te poți baza” și Bruxellesul se comportă tot mai mult la fel ca SUA și impune sancțiuni unilaterale unor țări. Și, a mai spus ministrul Lavrov,  o deteriorare a relațiilor între Bruxelles și Moscova ar putea avea consecințe imprevizibile.

Iar Borrel a replicat că între Moscova și Bruxelles există “ dezacorduri fundamentale și lipsa de încredere”. E drept că, a adăugat el, la  convorbirile de la Moscova, s-a exprimat de comun acord interesul pentru un dialog mai amplu în domeniile în care pozitiile părților sunt convergente.

Șansele unui dialog fructuos sunt însă deocamdată foarte precare, atâta vreme cât panoplia  sancțiunilor aplicate de UE Rusiei  sporește mereu și afectează sectoare economice importante, precum industria petrolului, băncile și apărarea.  Este de remarcat în context că unii eurodeputați cer și stoparea proiectului Nord Stream-2, dar Germania refuză să o facă iar Franța lasă decizia la latitudinea Berlinului. Afacerile sunt afaceri.

Ghinionul șefului diplomației UE a fost că în timpul vizitei sale la Moscova a început un nou proces intentat lui Navalnai și trei diplomați europeni au fost expulzați din Rusia după ce participaseră la manifestatiile neautorizate în sprijinul acestuia, măsuri pe care agenția France Presse  le consideră că fiind umilitoare pentru oaspetele european. Dar tot AFP remarcă faptul că UE se află într-o situație stânjenitoare în privința adoptării unei replici potrivite . “Deciziile vor fi dificile, declara sub anonimat un ministru de Externe european, căci atunci când Moscova  testează voință și capacitatea UE de a sancționa, apar imediat divergente”. Până acum, niciun stat membru al UE n-a propus noi sancțiuni aplicabile Rusiei, iar o decizie în acest sens trebuie să întrunească unanimitatea, ceea ce este problematic.  Se va vedea care va fi până la urmă decizia Bruxelles-ului după proiectata întâlnire a miniștrilor de Externe din 22 februarie și mai ales după summitul UE din martie. Oricum, apreciază AFP, “majoritatea statelor membre nu vor să rupă legăturile cu Moscova și sunt îngrijorate de riscul unei noi escaladări”.

Întors la Bruxelles după încheierea vizitei, Josep Borrel a tras concluzia că “Europa și Rusia sunt în derivă” și aprecia că “Rusia se deconecteaza treptat de Europa”. Dar, a continuat el, “contactele diplomatice trebuie să rămână active, nu numai pentru a dezamorsa crizele sau incidentele, ci și pentru a avea contacte directe, a lansa mesaje ferme și sincere, cu atât mai mult cu cât relațiile sunt departe de a fi satisfăcătoare”.

Și ministrul Lavrov a constatat, în concluziile sale asupra vizitei, că “principala noastră problema este absența normalității în relația UE-Rusia” și a apreciat că distanțarea dintre UE și Rusia se datorează poziției Bruxellesului în probleme interne ale Rusiei cum ar fi conflictul din Ucraina, cazul Navalnai, situația minorității ruse din țările baltice etc.

După vizita lui Borell, nu toate punțile dintre UE și Rusia s-au rupt și mai ales ambele părți se arată dornice de a-și relansa relațiile, dar recentul contact europeano-rus a fost mai degrabă o nereușită decât un pas în direcția apropierii.