Zaharova: Subiectul Navalnîi nu privește nici UE, nici Spania

Subiectul referitor la opozantul rus Aleksei Navalnîi nu privește nici Uniunea Europeană, nici Spania, a declarat, într-un interviu acordat agenției spaniole de presă EFE, reprezentantul oficial al Ministerului Rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, amintind că Moscova recunoaște ”dosarul catalan” ca fiind o chestiune de politică internă a Spaniei, informează RIA Novosti.

Precizarea vine după ce șeful diplomației spaniole, Arancha Gonzalez Laya, a afirmat, comentând spusele ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, legate de ”dosarul catalan”, că în Spania nu există deținuți politici – sunt politicieni deținuți – și a cerut, încă o dată, eliberarea lui Aleksei Navalnîi.

Zaharova a menționat, de asemenea, că a găsit cel puțin trei comentarii oficiale ale doamnei Gonzalez despre Navalnîi. ”Ce legătură există între subiectul Navalnîi și Spania? De unde și până unde figurează el pe agenda Ministerului de Externe al Spaniei?”, a declarat Zaharova.

În același timp, oficialul MAE nu vede motive pentru care ultimele declarații ale Madridului și ale Moscovei ar influența relațiile bilaterale. Ea a amintit, de asemenea, că Rusia a declarat că ”dosarul catalan” reprezintă ”o afacere internă a Spaniei”.

Pe de altă parte, Zaharova a declarat că nu știe pe cine să creadă, în Guvernul Spaniei: pe cei care afirmă că există democrație în țară sau pe cei care susțin contrariul. Ea a amintit că ministrul de Externe, Arancha Gonzalez, a afirmat că Spania este o democrație cu drepturi depline, în timp ce vicepremierul Pablo Iglesias crede că situația politică din țară nu este complet normală, în condițiile în care liderul unuia dintre partidele de guvernământ se află în închisoare, în Catalonia (Oriol Junqueras), iar al doilea se ascunde la Bruxelles (Carles Puigdemont).

”Nu știu pe cine să cred. Pe doamna Gonzalez, care susține că Spania este un exemplu de democrație, sau pe vicepremierul guvernului spaniol, care spune că Spania este departe de o situație normală în  materie de chestiuni democratice”, a arătat Zaharova.

RIA menționează că, în octombrie 2019, Curtea Supremă a Spaniei a condamnat un număr de 12 politicieni catalani în legătură cu implicarea lor în organizarea referendumului ilegal pentru independență, din 2017. Nouă au fost declarați vinovați de revoltă și au primit între 9 și 13 ani de închisoare. Pe ceilalți trei, instanța i-a găsit vinovați de insubordonare și au fost amendați.