Mihail Deliaghin, prezent la București: Ce cauzează falsificarea istoriei?

Astăzi, la București, se desfășoară lucrările Conferinței Științifice Internaționale cu tema ”22 iunie 1941, în istoria Celui de-al Doilea Război Mondial și 23 august 1944, în istoria relațiilor ruso-române”. Comunicările sunt prezentate de oameni de știință – istorici, politologi și diplomați ruși și români. Unul dintre participanții la forum, Mihail Deliaghin, directorul Institutului pentru Problemele Globalizării din Moscova, a spus câteva cuvinte pentru Vești din Rusia, despre conținutul mesajului pe care el îl va prezenta în cadrul conferinței.

”Conferința este dedicată evenimentului tragic al împlinirii a 80 de ani de la atacul perfid al Germaniei hitleriste asupra țării noastre – începutului Marelui Război pentru Apărarea Patriei. În acest sens, asistăm la rescrierea și falsificarea monstruoasă a istoriei, care duce nu numai la o creștere a tensiunii internaționale, la distrugerea înțelegerii reciproce, ci și la o scădere a viabilității unui număr de societăți care le permit politicienilor lor să rescrie istoria. Voi vorbi despre această problemă: ce a cauzat rescrierea istoriei, la ce consecințe negative duce și, în consecință, ce ar trebui să facem și cum să rezolvăm această problemă, având în vedere că rescrierea istoriei nu este o diversiune rău intenționată a cuiva, ci o reflectare, în oglinda propagandei, a concurenței globale de astăzi și a multor tendințe globale”, a spus oaspetele de la Moscova.

”Se depun eforturi pentru a diminua rolul Uniunii Sovietice în Victoria asupra nazismului și, prin urmare, a umili importanța Rusiei de astăzi ca moștenitor al URSS, dar acest lucru nu se va reuși. Dar când oamenii sunt orbiți de propriile minciuni, ei nu evaluează în mod adecvat situația și cred în propriile forțe. De aceea, rescrierea istoriei câștigă amploare și este stimulată de multe forțe din afara continentului european, care se străduiesc că țările europene să-și piardă capacitatea de a se înțelege, să piardă posibilitatea de a interacționa și, prin urmare, să se transforme din subiecții procesului istoric în obiectul lui”, a conchis politologul.