
Corneliu Vlad/ Foto din arhiva personală
Corneliu VLAD
Pe de o parte a sprijinit regimul de la Kiev în criza ucraineană, pe de alta s-a implicat în gestionarea situației prin Formatul Normandia și Acordurile de la Minsk.
Pe de o parte l-a sprijinit pe opozantul Navalnai, pe de alta s-a străduit să mențină dialogul permanent ruso-german.
Pe de o parte, în timpul mandatelor sale, Germania a cedat în favoarea Chinei statutul de partener economic principal al Rusiei, pe de alta a făcut totul pentru realizarea gazoductului Nord Stream 2.
Pe de o parte a fost primul lider occidental care a lansat ideea aplicării de sancțiuni economice Rusiei, pe de alta a reușit să mențină cu Moscova “relații complicate, dar constructive”, după cum remarca analistul Mihail Pogrebinski.
“În mod paradoxal, conchide senatorul Konstantin Kosaciov, Germania Angelei Merkel a rămas ultimul bastion al bunului simt în spirala retorică antirusa occidentală”. Angela Merkel, completează comentatorul Gheorghi Bovt, nu vrea să intre în istorie asociată cu degradarea relațiilor cu Rusia și absența oricărui progres în reglementarea situației din Donbass.
Iar în acest efort s-a întâlnit de 20 de ori la Moscova cu președintele Putin. Gestul simbolic care caracterizează aceste relații este tăierea panglicii inaugurale, împreună cu președintele Putin, a conductei Nord Stream 2, relevă analistul Ivan Preobrajenski.
Văzut de la Moscova, scrie Dmitri Trenin, directorul Carnegie Institute din capitala Rusiei, “îndelungatul mandat al Angelei Merkel a fost o perioadă de previzibilitate relativă, chiar dacă nu întotdeauna acceptabilă” în relațiile ruso-germane. “Moștenirea lui Merkel – scrie el – poate fi astfel rezumată: reafirmarea orientării atlantiste a Germaniei, obținerea unei poziții de primum inter pares în cadrul Uniunii Europene și distanțarea de Rusia, dar păstrând contactul cu ea”.
Relația cancelarului german cu presdintele rus a fost una oarecum mai specială. Fiecare dintre cei doi cunoștea limba maternă a celuilalt, ceea ce a facilitat o relație personală aparent convenabilă, dar niciodată n-a fost vorba de o relație prea strânsă. Un mare impediment în relațiile bilaterale a fost criza ucraineană, ceea ce a făcut ca parteneriatul ruso-german ”să degenereze într-o relație tranzacțională cu o critica crescândă și o încredere în descreștere”, apreciază Trenin. Complexitatea acestei relații a făcut ca parteneriatul să-și piardă considerabil vitalitatea, dar relațiile bilaterale să se mențină la un nivel acceptabil.
Din toate aceste rațiuni, vitorul relațiilor dintre Germania si Rusia vor depinde într-o mare măsură de cel ce-i va urma Angelei Merkel în funcția de sef al guvernului de la Berlin și de competența sa în gestionarea complicatelor relații ruso-germane.
Ghevorg MIRZAIAN Israelul și-a respectat promisiunea și a eliminat încă una dintre figurile cheie ale…
La cererea Ucrainei, în Polonia a fost reținut arheologul rus Aleksandr Butiaghin, angajat al Muzeului…
„Una dintre cele mai păguboase concepții greșite a fost ideea că a deține o flotă…
Secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a declarat, în cadrul unui briefing,…
Directorul Centrului Național Antiterorist, Joe Kent, a declarat într-un interviu acordat lui Tucker Carlson că…
Militarii ucraineni sunt șocați de decizia lui Volodimir Zelenski de a-i oferi regelui Marii Britanii,…