Corneliu Vlad: Dialogul Biden-Putin prefigurează un vast șantier politico-diplomatic

Corneliu VLAD

Spre deziluzia amatorilor de senzaționalism, dialogul Biden-Putin s-ar părea că nu a produs rezultate spectaculoase. Dar nu-i așa. În primul rând, pentru că, în toiul încordării dintre cele două mari forțe politico-militare ale lumii, s-a convenit ca dialogul să continue. Iar în al doilea rând, dar și mai important, este că la întâlnirea video la vârf s-a prefigurat un șantier vast politico-diplomatico-juridico-militar al viitoarei arhitecturi de securitate europeană și mondială.

Președintele Biden și-a propus un singur obiectiv: să se asigure că Rusia nu va ataca Ucraina. Și a primit asigurările solicitate. Dar liderul de la Kremlin a extins cadrul, prin ideea de a se reevalua în mod cuprinzător întregul construct al păcii și stabilității internaționale Și doar în această ramă, punctual, și relațiile Rusia-NATO. Moscova insistă pentru asumarea de către partenerii euroatlantici, și în primul rând de către SUA, a angajamentului ferm, pe temeiuri juridice și cu deplină responsabilitate, că NATO nu va mai încerca să se extindă spre Est.

Președintelui Biden i-a venit greu să accepte, căci în politica externă bipartizana a SUA prevalează rusofobia, dar a propus noi consultări și negocieri la niveluri subalterne între cele două părți.

Numai că negocierile, avea să scrie “The Wall Street Journal”, “promit să fie dificile pentru Administrația Biden”. Primul impediment este cine să negocieze din partea euroatlantică. Președintele SUA s-a gândit inițial la câteva mari puteri vesteuropene, dar aliați din “Noua Europa” (Polonia, țările baltice), s-au arătat îngrijorate când s-au văzut excluse de la discuții despre soarta lor și în absența lor. Și atunci președintele american a convocat rapid o discuție video de 40 de minute cu nouă state din Europa Centrala și de Est (adică mai puțin de cinci minute pentru fiecare țară participanta) și le-a dat asigurările necesare.

Unde, când, în ce format vor fi convorbirile încă nu s-a stabilit. Însă, comentează tot “The Wall Street Journal”, “din punctul de vedere al unor responsabili americani actuali sau mai vechi (din Administrație – n.n.), a determina Statele Unite să înceapă convorbiri cu Moscova a fost poate de la început obiectivul domnului Putin”. Un fost ambasador al SUA la Moscova și la NATO, Alexander Vershbow, s-a arătat chiar alarmat de faptul că ”a-l încurajă pe Putin să opteze pentru diplomație în loc să se recurgă la coerciție militară este în mod clar un câmp de mine pentru Biden și alți lideri occidentali”. Reacție mai degrabă proprie unui războinic decât unui diplomat.

Oricum, în materie de extinderea NATO spre Est, Alianța e într-o situație cel puțin incomodă. Ucraina (dar și Georgia)  ca membri ai Alianței, ar fi greu de digerat, deși li s-a promis public la summitul NATO de la București.  În plus, Germania și Franța s-au opus încă de atunci integrarii atlantice a celor două ex-republici unionale sovietice.

De fapt însă, chiar înainte de admiterea în NATO a țărilor europene foste membre în Pactul de la Varșovia, redutabilul politolog și diplomat american George Kennan avertiza: “Eu cred că este începutul unui nou război rece. (…) Cred că e o eroare tragică. (…). Noi ne-am angajat să protejăm un mare număr de ţări, deşi nu avem nici resursele şi nici intenţia de-a o face în chip serios. (…) M-au iritat în mod special trimiterile la Rusia că la o ţară care moare de dorinţa de a ataca Europa de Vest. Oamenii oare nu înţeleg ? Diferendele noastre erau cu fostul regim sovietic. Şi acum noi le întoarcem spatele acestor oameni care au organizat cea mai mare revoluţie din Istorie ca să pună capăt regimului sovietic, şi asta fără vărsare de sânge.”

Ambiguitatea relațiilor NATO-Ucraina nu este de aceea în avantajul nimănui, mai mult, ea sporește considerabil coeficientul de imprevizibilitate și insecuritate în viața internațională. Iată de ce, într-o recentă declarație, MAE rus a salutat “disponibilitatea exprimată de președintele Statelor Unite, J. Biden, în cadrul discuției cu președintele Putin, din 7 decembrie, de a stabili un dialog serios pe probleme privind asigurarea securității Federației Ruse. Un astfel de dialog este imperios necesar astăzi, când relațiile dintre Rusia și Occidentul colectiv continuă să se degradeze, apropiindu-se de o linie critică”.