Corneliu Vlad: Kievul lovește în umbre nepieritoare

Corneliu VLAD

Operațiunile militare din Ucraina au tendința de a derapa nu numai în cel mai hibrid război din câte au existat vreodată, ci și într-un război total. Nimeni și nimic nu mai pare să fie cruțat de implicare într-un fel sau altul în acest măcel. Nici chiar iluștrii înaintași din cultura și spiritualitatea rusă.

Sancțiunilor (numite impropriu astfel) aplicate de liderii euroatlantici au ajuns să-i vizeze până și pe Tolstoi, Dostoievski, Gogol, Ceaikovski și pe artiștii și sportivii ruși din zilele noastre. Până și o strănepoată a lui Nikita Hrușciov, care este politolog în Statele Unite și profesor la universități americane, Nina L. Hrusciova, este stupefiată de vehemența cu care “partenerii strategici” de până mai ieri ai Moscovei nu cruță, în rusofobia lor dezlănțuită, nici măcar nume ilustre din tradiția slavilor de Răsărit, dar și ai culturii universale. Și să nu uitam că ea este urmașă a liderului sovietic care “a dăruit” ilegal Crimeea unei componente teritoriale și administrative a fostei URSS, RSS Ucraineană, cu o “generozitate” care uimește și astăzi.

Nina L. Hrusciova amintește că Dostoievski constata cândva cu amărăciune că “toată lumea a adăpostit în secret răutate” împotriva rușilor. Și adaugă că astăzi “cuvintele lui Dostoievski sună mai adevărat ca niciodată”. Reflecția lui Dostoievski hiperbolizează, desigur, artistic realitatea, și cea de ieri, și cea de azi, dar fenomenul este intr-adevar de luat în seamă.

Strănepoata lui Hrușciov, se referă la “multe instituții culturale, dacă nu chiar majoritatea, atât din Europa cât și din Statele Unite, care “anulează” cultura rusă”. “Anulează” fiind desigur tot o figură de stil, nu o realitate. Cine poate anula valori culturale și artistice, dar chiar și sportive, ca să nu mai vorbim de cele tehnico-științifice? Poți să-i anulezi pe Mendeleev și Tiolkovski sau zborul în Cosmos al lui Gagarin?

Urmașa lui Hrușciov, cât ar fi devenit ea de americană, ține să mai amintească faptul că după al doilea război mondial, când al treilea Reich a capitulat necondiționat, orchestrele din URSS au continuat să interpreteze muzica lui Bach iar rușii au continuat să-l citească pe Goethe. “Istoria și cultura germană nu a fost pătată de crimele naziștilor”, afirmă ea. Iar marele scriitor Vladimir Nabokov, și el stabilit în Occident, unde și-a câștigat notorietatea, spunea că “tendința de a respinge o cultură este o formă de vulgaritate”.

Și însuși Stalin declara în iunie 1946 că “Hitlerii vin și se duc, dar poporul german, statul german, rămân”. Iar astăzi, un viceministru ucrainean al educației și științei îndeamnă dezinvolt să se “arunce” fără drept de apel “tot ce ne leagă cumva de poporul rus”.

Așadar, ar trebui aruncat și Gogol, considerat drept cel mai mare scriitor ucrainean, dar care a scris în limba rusă, și Bulgakov, și alți mari scriitori despre care nu se poate spune dacă sunt “doar” ruși sau “doar” ucraineni. Un alt demnitar vremelnic al regimului de la Kiev cheamă să se distrugă toate cărțile în limba rusă din bibilotecile publice și librăriile ucrainene și să nu se mai importe cărți din Rusia.

Ceea ce ar însemna circa o sută de milioane de cărți, evaluează Olexandra Koval, directoarea Institutului ucrainean al Cărții. Se merge prea departe, declară un librar, Olexandr Drodin. Jumătate din populația noastră este rusofona”.

Cu toate acestea, Parlamentul de la Kiev a adoptat o primă “baterie de legi”, cum o numește cotidianul francez “Le Figaro”, care restrâng difuzarea cărților în limba rusă.