Corneliu Vlad: Va întări sau va slabi focarul ucrainean preeminența SUA în lume?

Corneliu VLAD

Cu sau fără voia adevăraților protagoniști, SUA și Rusia, conflagrația din Ucraina s-a procesat rapid într-o confruntare din ce în ce mai evidentă între cei doi mari. Iar obiectivele lor, chiar dacă nu neapărat expuse public, direct, pe față, sunt cât se poate de ambițioase, căci vizează însăși securitatea planetei. Washingtonul crede că a sosit momentul pentru a dezmembra Rusia și a o expulza violent din clubul mondial al celor mari, iar Moscova acționează tot mai energic pentru un nou echilibru planetar, într-o nouă paradigmă, în care să se reașeze triunghiul SUA-China-Rusia.

Politologul rus Andrei Kortunov se întreabă dacă prin momentul Ucraina asistăm la o renaștere a fostei hegemonii americane în afacerile mondiale sau dacă obiectivul restabilirii unei lumi unipolare nu este decât un efort iluzoriu imaginat la Casa Albă și Departamentul de Stat. Efortul geopolitic mondial pus în mișcare sub genericul tot mai impropriu numit criza din Ucraina, dacă va escalada și va prinde consistență, va fi un act geopolitic atotcuprinzător și de amplă perspectivă.

Nimeni nu se hazardează să se pronunțe asupra finalității sale, ci doar încearcă să schițeze evoluții recente și posibile tendințe pe termen scurt. De pilda, cine a avut de câștigat mai mult din criza ucraineană, SUA (de fapt Occidentul colectiv) sau Rusia. Kortunov remarcă, în context, „ consensul larg în comunitatea de experți de astăzi că SUA este principalul beneficiar al acestui conflict și în special al dimensiunii ruso-ucrainene”.

Căci, amintește el, operațiunea militară specială a Rusiei a estompat eșecul ofensivei de 20 de ani a SUA în Afganistan, a obligat Occidentul colectiv să se strângă din nou sub conducerea americană, cu aliați europeni disciplinați, NATO s-a extins cu doi membri promițători, iar complexul militar-industrial american a intrat pe noi piețe în Europa și în alte părți ale lumii.

În plus, s-au deschis oportunități de export fără precedent pentru companiile energetice din SUA, prin furnizarea de gaz natural lichefiat scump către Europa, ca alternativă la produsul similar ieftin livrat prin conductele rusești. Dar o asemenea victorie de etapă nu e deloc sigură, căci, spune Kortunov, „ o criză politico-militară acută poate să schimbe complet imaginea relațiilor internaționale pentru o vreme, dar nu poate anula tendințele obiective pe termen lung în dezvoltarea lumii”.

Actuala criză din Europa, cu toate dividendele tactice de moment pentru Administrația Biden, forțeaza Washingtonul să se concentreze în principal pe problemele europene, amânând sarcina strategică mai importantă de gestionare a relațiilor critice ale SUA cu China. Puterea militară și economică a Chinei este în creștere, iar în cei doi ani de Administrație actuală, Casa Albă nu a reușit nici măcar să înceapă să rezolve această problemă.

La pasiv, Washingtonul înregistrează și imposibilitatea de a reface lumea unipolară în vechiul ei format și de a recâștiga încrederea unor parteneri și aliați tradiționali, precum Arabia Saudită, sau de a pune capăt parteneriatului strategic privilegiat al Indiei cu Rusia.

Ceea ce nu înseamnă că, în opinia analiștilor politici de la Moscova, SUA nu rămân o putere indispensabilă pentru soluționarea multor probleme regionale și globale. Nici conflictul ruso-ucrainean nu poate fi oprit fără participarea activă a americanilor. Cu tot trendul de dedolarizare a finanțelor globale, biletul verde rămâne principala monedă de rezervă a lumii pentru mult timp de acum încolo. Majoritatea lanțurilor tehnologice transnaționale trec într-un fel sau altul prin America. Iar poziția SUA în instituțiile internaționale rămâne mult mai puternică decât a oricărei alte țări din lume.

Cu toate acestea, hegemonia SUA în relațiile internaționale este în evidentă pierdere de viteză. Prin „experimentul Ucraina”, indiferent de deznodământul său, prestigiul SUA în lume nu va spori, ci mai degrabă se va adăuga șirului de înfrângeri sau ambiguități politico-militare ale Americii din perioada postbelica, cu capete de afiș răsunătoare în Vietnam, Irak, Afganistan.