Corneliu Vlad: 2022 a consemnat sfârșitul “Sfârșitului Istoriei”

Corneliu VLAD

Ceea ce numim, tot mai impropriu, criza ucraineană readuce în actualitate și conceptul atât de controversat al sfârșitului istoriei, lansat de politologul american Francis Fukuyama în plină euforie după căderea Zidului Berlinului și dezmembrarea URSS. Fukuyama afirma atunci că razboiul rece a marcat și victoria ideologică a liberalismului și democrației liberale asupra tuturor celorlalte ideologii politice. Chiar dacă aceasta supremație a sa nu va însemna și o absență a conflictelor ideologice și geopolitice, care sunt la fel de vechi ca însăși Istoria lumii.

Conceptul lui Fukuyama a fost contestat încă de la apariția sa, în primul rând de către politologul Samuel Huntington, care afirma că în viitor vor apărea schisme chiar între adepții democrației liberale, vor apărea noi ideologii și se va produce o resurgență a identităților tradiționale, în primul rând în Rusia și China.

Huntington a avut dreptate, dar Fukuyama continuă și astăzi să-și susțină tot mai precara sa teorie. În octombrie 2022 publica în “The Atlantic” un articol intitulat “Mai multă dovadă că acesta este cu adevărat sfârșitul istoriei”, în care, după ce constata că “ politica globală a fost puternic modelată de state aparent puternice” (e vorba bineînțeles de Rusia și China) si că “avangarda unui val autoritar mai larg a întors câștigurile democratice de pe tot globul”, adăuga că “ există puncte slabe cheie în centrul acestor state puternice”. (Mai mult, spunea el, “marele semn de întrebare rămâne, din păcate, Statele Unite”, o democrație tot mai scindată politic și nu numai).

Nici comentatorii rusi nu erau optimisti. Analistul Ivan Timofeev aprecia că noua Federație Rusă devenise, în anii ’90, o economie periferică specializată în aprovizionarea cu materii prime, cu piața acaparată de companiile occidentale globale, marea sa burghezie intra in elita globală, industria locală degradată sau integrată în lanțurile globale, capitalul uman era tot mai micșorat. Pentru partenerii occidentali, remarcă Timofeev, Rusia devenise o putere care se estompează, dar în același timp una destul de previzibilă, chiar dacă avea și “izbucniri episodice de indignare” față de intervențiile SUA în Iugoslavia, Afganistan, Orientul Mijlociu etc..

Dar în 2022, a devenit în sfârșit clar că „sfârșitul istoriei” s-a încheiat, afirmă acelasi politolog rus. “Și istoria continuă în cursul ei obișnuit de răsturnări mondiale, luptă pentru supraviețuire, competiție acerbă și rivalitate”.

Eliberată de ideologie, “Rusiei a dobândit rapid o fundație pragmatică pentru politica sa externă după câțiva ani de idealism la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Până în anii 2000, politica externă a Rusiei si-a creat o bază realistă”. Moscova nu a mai vrut să aibă niciun sistem ideologic de politică externă, deși în Statele Unite și în Occident, componenta ideologică s-a păstrat și consolidat.

SUA s-au angajat în aventuri nesustenabile precum democratizarea Afganistanului și în promovarea propriilor interese. Ceea ce a dus la consumarea resurselor și subminarea credinței în omnipotența hegemonului, dar și la subminarea încrederii și a scepticismului altor jucători importanți. Rusia și apoi China au început să ajungă la o înțelegere similară a politicii Washingtonului. În Rusia, odată cu înaintarea NATO spre Est și în spațiul post-sovietic, în China, când președintele Trump a impus Chinei un război comercial și sancțiuni.

“Rusia a trântit cu pumnul pe masă în 2014, iar în 2022 a răsturnat masa, cu toate cărțile, eșichierul și alte jocuri de societate, scrie Timofeev. Iar China a început să se pregătească intens pentru cel mai rău scenariu, fără a contesta deschis SUA”.

În 2022, rămășițele erei „sfârșitului istoriei” au dispărut, dar fără o întoarcere la războiul rece. Motivația politicii ruse este legată în principal de interesele sale de securitate. Nu derivă din ideologie, deși include componente ale identității „lumii ruse” și din motive istorice pentru contracararea nazismului. Iar până acum, China nu a venit cu astfel de inițiative.

Conflictul dintre Rusia și Occident se va prelungi probabil zeci de ani, indiferent cum se încheie conflictul din Ucraina. Conflictul dintre Rusia și Occident va consolida rolul Chinei de centru financiar alternativ și sursă de modernizare , ceea ce va accelera rivalitatea sa crescândă cu Statele Unite și aliații săi.

Oricum, „Sfârșitul Istoriei” s-a încheiat cu o revenire la cursul obișnuit – subliniază în final politologul rus.