Cum a decurs summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, sub președinția indiană

Reuniunea la nivel înalt a Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), desfășurată sub președinția premierului indian, Narendra Modi, a avut loc la două săptămâni după vizita de stat a acestuia la Washington (23 iunie), la finalul căreia președintele american Joe Biden a numit India „unul dintre cei mai apropiați parteneri” din lume ai americanilor. Pe lângă Modi, la summit au mai participat președintele Rusiei, Vladimir Putin, președintele Chinei, Xi Jinping, premierul pakistanez Shahbaz Sharif și șefii celor patru republici din Asia Centrală (cu excepția Turkmenistanului, care nu face parte din OCS). Lor li s-a alăturat și președintele Iranului, Ebrahim Raisi, scrie cotidianul economic Vedomosti.

Unul dintre principalele rezultate ale summitului a fost semnarea unei declarații, pe care nu a semnat-o doar Iranul, primit în organizație doar spre finalul evenimentului. În document se subliniază faptul că activitatea OCS nu este îndreptată împotriva altor țări și organizații internaționale, ba dimpotrivă, OCS fiind deschisă pentru o cooperare extinsă cu acestea. În declarație se vorbește, de asemenea, despre respectarea „dreptului popoarelor de a alege în mod independent și democratic calea dezvoltării lor politice, sociale și economice”. „Încercările de a asigura securitatea în detrimentul securității altor state sunt inacceptabile”, se precizează în textul declarației.

În condiții de criză, OCS demonstrează importanța tot mai mare a organizației în politica internațională, a declarat Timofei Bordaciov, director de programe al Clubului de dezbateri ”Valdai”. „Țările tind către structuri internaționale stabile. Nu există contradicții severe între membrii OCS (deși Modi a lăsat să se înțeleagă că unele state, probabil Pakistanul, devin paradisuri sigure pentru terorismul internațional. – n.Vedomosti)”, a spus el.

Acum, OCS este o platformă politică pentru susținerea unor relații bazate pe încredere, în cadrul căreia părțile pot discuta deschis despre interesele fiecăreia dintre ele, a adăugat Bordaciov. De exemplu, Putin a mulțumit participanților la summit pentru că au sprijinit autoritățile în timpul tentativei de rebeliune a grupului ”Wagner”. În zilele și imediat după rebeliune, cu președintele Rusiei au vorbit Xi, Kasîm-Jomart Tokaiev din Kazahstan, Șavkat Mirzieev din Uzbekistan și Raisi, din partea statelor membre ale OCS. Potrivit directorului Centrului pentru Studii Europene și Internaționale Complexe din cadrul Școlii Superioare de Economie, Vasili Kașin, un indicator al autorității tot mai mare de care se bucură OCS a devenit aderarea la organizație a Iranului la recentul summit. „Teheranul este un actor internațional important pentru toți membrii organizației: el este un mare furnizor de petrol pentru China și India, precum și principalul partener al Rusiei în chestiuni de securitate regională. Aderarea țării la OCS va lărgi valoarea organizației, sporindu-i capacitatea de a coordona politicile pe direcții precum Afganistanul”, a declarat expertul.

În plus, sancțiunile împotriva Rusiei au făcut ca OCS să devină mai importantă din punctul de vedere al conlucării economice a Rusiei cu alți membri ai organizației, a continuat Kașin. Președintele rus, de exemplu, a menționat că, la sfârșitul anului 2022, schimburile comerciale dintre Rusia și statele OCS au crescut cu 37%, atingând nivelul record de 263 de miliarde de dolari. Iar în perioada ianuarie – aprilie 2023, schimburile comerciale au crescut încă cu 35%. În plus, Putin a atras atenția asupra creșterii ponderii monedelor naționale în plățile reciproce. Potrivit spuselor sale, mai mult de 80% din tranzacțiile dintre Rusia și China se fac în ruble și yuani. Iar ponderea rublei în operațiunile de export cu toate țările OCS a depășit 40% anul trecut. „Pe de o parte, politica Occidentului a creat stimulente pentru căutarea de metode alternative pentru decontări financiare între state. Pe de altă parte, a intensificat legăturile cu centrele economice alternative. Am văzut acest lucru anul trecut, când Turcia și Arabia Saudită și-au arătat interesul față de OCS”, a spus Kașin.

În același timp, Tokaev și-a exprimat regretul că OCS nu dispune de un mecanism de finanțare a programelor economice. „În mai mult de 20 de ani, sub egida OCS nu s-a reușit realizarea a nici unui proiect economic de amploare. De aceea, propun Consiliului șefilor de guvern să analizeze posibilitatea înfiiințării unui fond comun de investiții”, a declarat președintele kazah. Despre probleme legate de finanțarea proiectelor a vorbit și președintele Kîrgîzstanului, Sadîr Japarov. Ulterior, inițiativa creării unei bănci de dezvoltare a OCS a fost susținută de Xi și de președintele belorus, Aleksandr Lukașenko, a cărui țară va deveni curând membră a organizației. Această decizie nu este cuprinsă în declarație.