Foto: RIA Novosti
FAZ: Rusia se adaptează cu succes la noile sancțiuni occidentale
Toate cele 17 pachete de sancțiuni ale UE nu au reușit să frângă economia rusă, care demonstrează o rezistență uluitoare, scrie FAZ. În pofida tuturor restricțiilor, Moscova a reorientat cu succes fluxurile comerciale, a creat mecanisme financiare alternative și păstrează stabilitate, în timp ce eficacitatea măsurilor occidentale devine îndoielnică.
Katharina Wagner
Până în momentul de față, UE a introdus deja 17 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Și sunt doar măsuri adoptate după începerea acțiunilor militare în Ucraina, în februarie 2022. Anterior, Bruxelles-ul a reacționat cu sancțiuni la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 și la agresiunea din estul Ucrainei.
Pentru economia rusă, consecințele devin tot mai clare: pe lângă alte probleme structurale, sancțiunile conduc la faptul că, supraîncărcate, capacitățile de producție nu pot fi extinse. În plus, scumpesc importurile. Ambii acești factori facilitează creșterea inflației care trebuie combătută cu o rată ridicată a dobânzii de referință, semn clar că economia orientată spre armată nu funcționează atât de bine pe cât susține președintele Vladimir Putin. Analiștii estimează că, pentru prima dată din 2022, indicatorii economici ai Rusiei au scăzut ușor în primul trimestru al acestui an comparativ cu trimestrul anterior, dar datele oficiale nu au fost încă publicate.
Cu toate acestea, în urmă cu trei ani, mulți din Occident sperau că sancțiunile vor funcționa mai rapid și mai radical. Astfel, deconectarea multor bănci rusești de la sistemul financiar occidental SWIFT, numită „varianta nucleară”, nu a avut practic nicio consecință. Parțial pentru că o serie de bănci mari au fost exceptate de la respectiva măsură, întrucât unele țări europene continuă să cumpere gaze și petrol rusesc și, prin urmare, au nevoie de o modalitate de plată. Deci au mai rămas suficiente canale.
O măsură este dureroasă
Același lucru se poate spune și despre înghețarea a aproape 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei, păstrate în Occident: pentru Rusia s-a dovedit avantajos faptul că, grație unei politici bugetare conservatoare, a acumulat, începând din 2014, rezerve în alte fonduri, precum Fondul Național al Bunăstării, și nu a avut, practic, datorii când Putin a ordonat să înceapă operațiunea specială în Ucraina. Prin urmare, Moscova nu are nici până acum o nevoie urgentă de rezerve valutare.
Deosebit de dureroasă pentru Rusia este o măsură care nici măcar nu este susținută de sancțiuni: din cauza refuzului UE de a importa gaze prin conducte din Rusia, compania energetică de stat Gazprom a pierdut principala piață de desfacere. Spre deosebire de petrol, care acum este vândut nu Occidentului, ci Asiei, Gazprom nu poate redirecționa livrările de gaze prin conducte. Chiar dacă țări precum Ungaria și Slovacia continuă să importe gaze rusești prin conducte, iar importurile UE de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia chiar au crescut. Dar volumul total reprezintă doar o mică parte din ceea ce Rusia vindea Europei înainte de 2022.
Surprinzător de rapid, economia rusă s-a adaptat la multe alte măsuri. Astfel, tehnologiile interzise, practic, să fie cumpărate de Rusia, sunt importate prin intermediul unor țări terțe, cum ar fi China sau țările din Asia Centrală. Chiar și plafonul prețului la petrol, stabilit de țările G7 la sfârșitul anului 2022, este considerat ineficient. Această măsură s-a bazat pe presupunerea că Rusia va ajunge să depindă de petrolierele companiilor de transport maritim occidentale și de asigurătorii occidentali și că, în acest fel, va fi monitorizată respectarea plafonului de preț. Rusia a cumpărat însă petroliere vechi, în special de la armatori greci, a creat companii proprii de asigurări și terminale, privând astfel țările occidentale de acces la flotă.
Ultimul, al 17-lea pachet de sancțiuni al UE include noi măsuri împotriva a aproximativ 200 de așa-numitele „nave-cisternă fantomă”. Cu toate acestea, conform calculelor Brookings Institution, la sfârșitul lunii aprilie, 77% din cele peste 300 de nave din „flota fantomă” a Rusiei se aflau deja sub sancțiuni – fie ale UE, fie ale SUA, fie ale Marii Britanii, fie ale mai multor părți simultan. În ianuarie, fostul președinte american Joe Biden a adăugat aproape 200 de petroliere pe listele de sancțiuni, gest apreciat ca o lovitură puternică dată comerțului cu petrol rusesc.
Efectul unor sancțiuni dispare în câteva săptămâni
Potrivit expertului energetic Sergei Vakulenko, de la think tank-ul Carnegie, într-adevăr, aceste măsuri au avut un impact asupra exporturilor rusești, dar efectul lor s-a estompat după două-trei săptămâni. În comerțul cu China, principalul importator de petrol rusesc, sancțiunile nu au practic niciun efect. Astfel, mai multe terminale de transbordare a petrolului din porturile chineze se află sub sancțiuni americane. Cu toate acestea, ele rămân puncte majore de tranzit pentru petrolul rusesc, așa cum a declarat recent într-un interviu Alexander Gabuev, expert în China la Centrul Carnegie.
Astfel, pentru livrările de petrol în China, Rusia poate folosi chiar și nave supuse sancțiunilor. Vakulenko spune, totodată, că, pentru alte țări, precum India, este posibilă varianta de transbordare de pe o navă pe alta. În același timp, navele supuse sancțiunilor transportă petrol pe distanțe lungi și îl transferă în cisterne „curate”, care apoi intră în port.
În opinia experților, UE și SUA nu mai au practic nici o măsură nouă și eficientă care să afecteze Moscova mai mult decât Occidentul însuși, cum ar fi, de exemplu, sub forma creșterii prețurilor la petrol. La sfârșitul lunii martie, președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va impune „tarife vamale suplimentare” asupra produselor importate în SUA din țările care cumpără petrol rusesc. Acest lucru ar fi însemnat însă o nouă escaladare a războiului comercial, în principal cu China, cu care Trump tocmai a convenit să reducă semnificativ tarifele vamale. În plus, președintele s-a abținut în mare măsură să amenințe cu introducerea de sancțiuni împotriva lui Putin, subliniind în schimb potențialul schimburilor economice cu Rusia și neimpunând tarife vamale țării în așa-zisa „Zi a Eliberării” la începutul lunii aprilie.
Merz nu exclude o „înăsprire considerabilă”
Cancelarul Friedrich Merz (CDU) a anunțat o „înăsprire considerabilă” a sancțiunilor UE dacă discuțiile dintre Rusia, Ucraina și SUA, planificate pentru joi la Istanbul, vor eșua. După toate probabilitățile, se discută scăderea plafonului de preț la petrol, de 60 de dolari pe baril în prezent. De fapt, prețul petrolului rusesc marca Urals este acum chiar sub acest nivel, ceea ce face ca această măsură să fie lipsită de sens. Potrivit lui Vakulenko, întrucât nu a fost posibilă introducerea unei limite superioare de preț în condițiile anterioare, este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple la un nivel inferior.
Mai degrabă simbolice vor fi și măsurile UE privind gazoductul Nord Stream 2, care traversează Marea Baltică din Rusia până în Germania și care, potrivit Wall Street Journal, se intenționează să fie discutată. Conducta de gaze, al cărei operator Nord Stream 2 AG se află sub sancțiuni americane, nu a primit încă certificare de la guvernul german și nu este gata să fie dată în exploatare. În același timp, potrivit relatărilor, oficialii de la Kremlin au ridicat problema punerii în funcțiune a conductei de gaze în cadrul negocierilor cu partea americană. Introducerea oficială a sancțiunilor împotriva conductei de gaze ar confirma încă o dată refuzul categoric al UE de a accepta astfel de planuri.
Ca una dintre variante, Merz a indicat măsuri împotriva pieței financiare rusești. Piață care s-a adaptat, la rândul ei, la sancțiuni. Mai eficiente decât deconectarea de la SWIFT au fost amenințările Washingtonului de a introduce sancțiuni suplimentare împotriva băncilor din țări terțe și a companiilor care cooperează cu parteneri ruși: reținerea multor bănci mari de a efectua tranzacții cu Rusia a antrenat costuri suplimentare semnificative și dificultăți pentru companiile rusești atunci când realizează tranzacții internaționale. Se pare, totuși, că această problemă a fost deja rezolvată. De exemplu, agenția de știri Reuters a scris recent despre o schemă prin care mari bănci rusești, supuse sancțiunilor occidentale, au stabilit canale de plată directe cu parteneri chinezi, ocolind SWIFT și băncile occidentale.
🎄La 18 decembrie 2025, la Ambasada Federației Ruse din București a avut loc o recepție…
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în cadrul emisiunii „Bilanțul anului” (în imagine), a răspuns dur…
Președintelui Rusiei, Vladimir Putin, participă astăzi la tradiționale ”Linie directă” și conferința de presă (în…
Federația Rusă speră că, în alegerea ei, Serbia nu se va lăsa ghidată de minciunile…
Liderul mișcării Altă Ucraină, Viktor Medvedciuk, a afirmat că, susținând că alegeri ar putea avea…
Potrivit informațiilor obținute de publicația Bild, Berlinul și Uniunea Europeană, deși declară sus și tare…
This website uses cookies.
View Comments
UE poată să introducă 170 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, nu doar 17, că tot nu va reuși s-o destabilizeze! În cazul Rusiei, expresia ,,Ceea ce nu te omoară te face mai puternic" își găsește cea mai potrivită aplicabilitate. UE este în culmea disperării și sper să se prăbușească această șandrama condusă de niște penali și psihopați. Slava Rusia!