Președintele rus, Vladimir Putin/ Foto: ura.ru
La ce s-au gândit adversarii și ce rost are Iranul
Rusia nu a permis Occidentului să semene discordie în BRICS și a propus o serie de proiecte de care sunt interesați toți participanții. La summitul din Brazilia al organizației, președintele Vladimir Putin a declarat, pe 6 iulie, că țările BRICS sunt foarte diferite, dar sunt unite de obiective comune. După cum au explicat experții consultați de URA.RU, adversarii grupării vor să profite de extinderea drastică, din ultimii ani, a BRICS și să joace pe diferența dintre ambițiile lor, ba chiar au declanșat împotriva Iranului, membrul BRICS, o campanie militară de anvergură, care ar putea izbucni din nou, dar Rusia, și împreună cu ea și China, se pregătesc deja pentru un astfel de scenariu, scrie URA.ru.
Summitul BRICS s-a desfășurat în perioada 6-7 iulie, la Rio de Janeiro. Este deja a 17-a întâlnire la cel mai înalt nivel a țărilor asociației. Delegația rusă a fost condusă de ministrul de Externe, Serghei Lavrov, care a avut planificate, în marja reuniunii, întâlniri bilaterale.
Asistentul președintelui rus, Iuri Ușakov, a anunțat că, pe fondul cererilor Curții Penale Internaționale, Brazilia nu a putut adopta o poziție clară, care i-ar fi permis lui Putin să ia parte la summit. Șeful statului a participat la sesiunea plenară prin legătură video. Formatul de comunicare la distanță a fost ales și de președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping.
Sesiunea plenară a celui de-al 17-lea summit BRICS a fost dedicată păcii și securității, reformei guvernării globale. De la început, Putin i-a mulțumit președintelui Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, pentru activitatea intensă depusă în numele promovării parteneriatului în cadrul BRICS.
„Țările BRICS continuă să aprofundeze raporturile de cooperare pe direcții cheie în domenii precum politică și securitate, economie și finanțe, în contactele culturale și umanitare. Organizația noastră s-a extins semnificativ”, a declarat Putin.
Din 2024, din BRICS fac parte, alături de țările fondatoare, Egiptul, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Iranul, iar din ianuarie 2025, și Indonezia. Belarus, Bolivia, Cuba, Kazahstan, Malaezia, Nigeria, Thailanda, Uganda, Uzbekistan și Vietnam dețin statutul de parteneri.
Președintele Rusiei a subliniat că țările BRICS reprezintă modele diferite de dezvoltare, religii și culturi, dar susțin egalitatea și buna vecinătate. Lumea, a continuat Putin, traversează schimbări radicale. Sistemul unipolar, „care servește intereselor așa-numitului miliard de aur”, devine de domeniul trecutului, el fiind înlocuit cu o lume multipolară, echitabilă. Țările BRICS reprezintă nu doar o treime din suprafața terestră a Pământului și aproape jumătate din populația planetei, dar și 40% din economia mondială, a menționat liderul rus.
Putin a indicat aprofundarea cooperării în domenii cheie ale politicii și securității, economiei și finanțelor, contactelor culturale și umanitare drept obiectivele cheie ale BRICS. Trebuie extins procesul de utilizare în relațiile comerciale a monedelor naționale.
„Rusia a propus formarea unei noi platforme de investiții a BRICS. Este vorba ca, împreună, să fie dezvoltate instrumente convenite de susținere și atragere de fonduri în economiile țărilor noastre și în țările din Sudul și Estul Global. Este esențial că inițiativele avansate anul trecut pe durata președinției ruse au fost preluate de colegii noștri brazilieni și au propus să se lucreze la realizarea lor”, a spus președintele despre crearea noului instrument financiar în cadrul BRICS.
În cadrul BRICS, avansează, de asemenea, procesele de creare a unei burse a cerealelor, a unui centru de studii climatice, a unei platforme logistice permanente și a unui program de cooperare sportivă, a declarat Putin. Liderul rus și-a exprimat speranța că vor fi susținute de colegii din asociație aceste inițiative de perspectivă.
Summitul BRICS a început la doar două săptămâni după ce Iranul și Israelul au convenit, pe 23 iunie, o încetare a focului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a subliniat la summitul BRICS din Brazilia că Teheranul se va apăra cu toate forțele de orice agresiune. Din 2024, Iranul a devenit membru important al BRICS, prin intermediul căruia sunt puse în practică proiecte economice comune, în principal de către Rusia și China, motiv pentru care organizația trebuie să se pregătească pentru o posibilă nouă rundă de escaladare în Orientul Mijlociu, consideră Aleksei Muhin, directorul general al Centrului pentru Informații Politice.
„Niciuna dintre părți, nici Iranul, nici Israelul, nici Statele Unite, nu și-au rezolvat problemele. Prin urmare, există un grad foarte mare de probabilitate ca acest conflict să fie continuat. Situația din jurul Iranului creează provocări pentru BRICS. Conflictul din Orientul Mijlociu a fost gândit ca o încercare de a îngropa proiectul chinezesc „O centură, un drum” și coridorul de transport rusesc „Nord-Sud”. În fața Statelor Unite și a Israelului stau obiective de colonizare, iar Iranul se confruntă cu unul existențial”, a explicat politologul.
Demn de remarcat este faptul că la sfârșitul lunii mai, cu puțin timp înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, a fost lansată o nouă rută feroviară între Iran și China. Ea face legătura între orașul chinez Xi’an și portul uscat Aprin, de lângă Teheran. Primul tren a adus în Iran panouri solare. Coridorul Nord-Sud urmează să facă legătura între Sankt-Petersburg și orașul indian Mumbai, o porțiune semnificativă a traseului trecând prin Iran.
Occidentul va încerca să joace pe diferențele de interese și de ambiții ale membrilor BRICS, al căror număr a crescut radical în ultimii ani, pentru a „destabiliza” anumiți participanți, complicând, astfel, acordurile pe probleme cheie, spune Pavel Seleznev, decanul Facultății de Economie de la Universitatea Financiară de pe lângă Guvernul Federației Ruse. Nici China, India, alte țări nu sunt împotrivă să utilizeze BRICS pentru a-și promova interesele, ceea ce este normal, dar trebuie să fie scopuri comune, mari proiecte economice unificatoare. Sarcina Rusiei este să le propună și să ajute la punerea lor în aplicare, multe fiind deja trasate la summitul BRICS de la Kazan, din octombrie 2024, a continuat economistul.
„Noua platformă de investiții este exact ceea ce unește interesele tuturor țărilor membre BRICS. Este esențial pentru ca acest lucru să funcționeze și să fie de o amploare corespunzătoare. Trebuia să apară noi inițiative, care să unească, nu să dezbine. Atunci va fi în beneficiul nostru, al tuturor”, a remarcat interlocutorul publicației URA.RU.
Vechile instrumente financiare, inclusiv SWIFT (sistemul internațional de plăți, de la care au fost deconectate, în 2022, unele bănci rusești – n.r.), sunt controlate de un grup mic de țări, ceea ce este nesigur pentru restul statelor, a subliniat Aleksei Maslov, directorul Institutului de Studii Asiatice și Africane de la Universitatea de Stat din Moscova. În opinia sa, tocmai de aceea Rusia le-a propus, la Kazan, partenerilor săi din BRICS să își construiască propriul sistem financiar independent.
„Noua platformă va face sigure transferurile în cadrul BRICS, iar pentru asta nu va fi necesară utilizarea dolarului sau a euro. Acest lucru va permite, de asemenea, reducerea costurilor de deplasare a fluxurilor de bani, ceea ce este în interesul tuturor țărilor BRICS. Propunerile Rusiei, exprimate la Kazan, au fost dezvoltate la summitul din Brazilia”, a apreciat interlocutorul agenției URA.RU. Planurile imediate ale asociației includ lansarea propriului sistem internațional de plăți bazat pe tehnologia blockchain BRICS Pay (pentru utilizatorii cu amănuntul), dezvoltarea platformei digitale de plăți și decontări BRICS Bridge (plăți între țările BRICS) și lucrul la sistemul BRICS Clear (pentru tranzacții cu valori mobiliare). Pe lângă instrumentele financiare, Rusia propune crearea de platforme pentru tranzacționarea centralizată a anumitor tipuri de bunuri, cum ar fi cerealele.
„Crearea unei burse a cerealelor va ajuta la stabilizarea prețurilor, deoarece acum există speculații. În ultimii ani, producția de cereale a crescut în Rusia. Bursa îi va satisface atât pe cumpărători, cât și vânzători și trebuie să ajute la rezolvarea problemei securității livrărilor, o chestiune de actualitate având în vedere încetarea inițiativei privind cerealele dintre Rusia și Ucraina”, a rezumat Maslov.
Fiodor LUKIANOV, redactor-șef al revistei Rusia în politica globală, director științific al Clubului Internațional de…
Ungaria a depus la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o plângere împotriva interdicției privind…
Motivul îl reprezintă temperaturile scăzute și reducerea livrărilor de GNL din SUA, relatează publicația Lomovka…
Politologul Serghei Markov consideră că Rusiei i s-a pregătit o capcană. Într-o postare pe pagina…
Kremlinul insistă că, între președinții Federației Ruse și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, contactele…
Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a susținut, recent, o conferință de presă, în…
This website uses cookies.
View Comments
Țările fondatoare BRICS sunt țări puternice, iar organizația nu poate fi destabilizată așa ușor. În ultimul timp a strâns în jurul ei alte țări puternice, deci șansele muribundului Occident de a o destabiliza sunt aproape nule.
”Summitul BRICS s-a desfășurat în perioada 6-7 iulie, la Rio de Janeiro. Iuri Ușakov, a anunțat că, pe fondul cererilor Curții Penale Internaționale, Brazilia nu a putut adopta o poziție clară, care i-ar fi permis lui Putin să ia parte la summit. El a participat la sesiunea plenară prin legătură video”.
Din text se subînțelege că președintele Putin s-a temut să vină la summitul BRICS din Brazilia de teamă să nu fie arestat și predat Curții Penale Internaționale, pentru că există, emis de către Curtea Penală Internațională un mandat de arestare pe numele lui.
Acest lucru este foarte interesant și nu doar în ceea ce-l privește pe președintele Putin.
Deci președintele Putin s-a temut să vină în Brazilia fiindcă Brazilia nu-i putea garanta securitatea. Asta înseamnă că Brazilia, la rândul ei, se temea că președintele Putin va fi arestat pe propriul ei teritoriu și predat Curții Penale. De cine se temea Brazilia în propria ei țară? Cine ar fi putut să-l aresteze pe președintele Putin în prezența tuturor reprezentanților membrilor BRICS (y compris Brazilia)?
Brazilia nu este un stat african sau insular. Nu este nici Siria, Liban sau Gaza palestiniană. Brazilia este un stat de mărimea SUA. Este ca și SUA o federație alcătuită din circa 30 de state. Are o populație aproape cât a SUA, are o armată puternică și forțe de securitate uriașe. Și totuși, a declarat că nu poate asigura securitatea președintelui Putin la summitul BRICS.
De ce nu putea asigura Brazilia securitatea președintelui Putin este o întrebare la care ar trebui să reflecteze mai întâi însuși președintele Putin, care ar trebui să se gândească la două lucruri. Mai întâi la faptul că Domnia-Sa (adică președintele Putin) este pentru BRICS ceea ce este președintele Trump pentru NATO. Se poate face ușor o comparație între NATO și BRICS.
Dar își poate imagina cineva că ar fi posibil ca în mijlocul unui summit NATO cineva să intre în sală și să-l aresteze pe președintele TRUMP de față cu toți reprezentanții țărilor NATO sub pretextul că un judecător oarecare din Tribunalul Penal Internațional de la Haga ae fi emis un mandat de reținere pe numele președintelui american?
În al doilea rând, dl președinte Putin ar trebui să se gândească dacă Brazilia ar fi reacționat la fel de ”timid” în privința participării lui la summitul BRICS în cazul în care Armata Rusă ar fi acum stăpână pe trei sferturi din Ucraina și ar lua cu asalt Kievul.
Cu siguranță, în această situație Brazilia nu ar mai fi avut nici o problemă în ceea ce privește primirea dlui Putin la summitul BRICS.
Armata Rusă are și forța și mijloacele de a încheia războiul cu Ucraina într-o lună. Dar mai mult ca sigur a ales să mențină o linie eternă de contact cu inamicul și să poarte până în anul 2030 un război de uzură care să ducă nu doar la prăbușirea Ucrainei ci și la prăbușirea economică a Europei. O astfel de tactică ar fi explicabilă și justificată.
Totuși, nimeni, dar absolut nimeni, nici în Rusia și nici în afara ei, nu înțelege de ce linia frontului (linia de contact dintre armatele rusă și ucraineană) rămâne de trei ani una paralelă cu granița de est a Federației Ruse de care o despart doar 100 de kilometri și de ce această linie eternă nu se află acum în nordul Ucrainei, la 100 de kilometri de granița Ucrainei cu Belarus, pe aliniamentul LUȚK-RIVNE-ZHITOMIR-KIEV. De pe linia aceea Rusia poate continua războiul cu Ucraina și cu Europa nu doar cinci ani ci 50 de ani.