La biroul prim-ministrului Poloniei a avut loc o întâlnire de urgență cu participarea militarilor, după incidentul de noapte/ Foto: Reuters
Din cauza dronelor de pe cerul Poloniei a fost activat unul dintre articolele Tratatului Nord-Atlantic
Ministerul rus al Apărării a anunțat că este gata să desfășoare consultări cu armata poloneză în legătură cu incidentul care a avut loc în noaptea de 9 spre 10 septembrie. Aproximativ douăzeci de drone au trecut granița poloneză. O parte dintre ele au fost doborâte de militarii NATO. Nu au existat victime. Polonia a solicitat consultări cu aliații ei, în conformitate cu Articolul 4 din tratatul NATO. Ministerul rus al Apărării subliniază că nu a fost planificată distrugerea vreunor obiective de pe teritoriul polonez, scrie, într-un articol pe această temă, cotidianul Nezavisimaia gazeta.
„Iată-ne!” – așa a comentat președintele Statelor Unite, Donald Trump știrile din Polonia pe rețeaua sa de socializare Truth Social. Probabil că mulți politicieni occidentali (și nu doar occidentali) sunt gata să se alăture întrebării nedumerite a liderului american: „ce este cu povestea asta cu dronele rusești care au încălcat spațiul aerian?”.
Un caz rar: NATO acționează ca bloc militar. Ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, le-a mulțumit piloților țării sale pentru îndeplinirea misiunii de luptă. Avioane de vânătoare F-35 cu echipaj olandez la bord au doborât câteva dintre dronele care au intrat în spațiul aerian polonez dinspre est, probabil din Belarus. Se pare că una dintre dronele doborâte a lovit o casă de la țară, avariind-o ușor. Nu au existat nici morți, nici răniți în urma incidentului. Dar imediat după incident, autoritățile poloneze au declarat că dronele erau rusești.
Cu aceeași operativitate, cele întâmplate au fost comentate în Belarus. Șeful Statului Major General al republicii, Pavel Muraveiko, a declarat că dronele au trecut granița poloneză deoarece s-au abătut de la țintă ca urmare a utilizării mijloace specifice războiului electronic. Potrivit spuselor sale, o parte dintre dronele rătăcite a fost doborâtă de sistemele de apărare aeriană din Belarus. Muraveiko susține că armata belarusă a avertizat Polonia și Lituania cu privire la apropierea acestor drone.
Declarația comandantului militar belorus se intersectează cu informațiile Ministerului Apărării al Rusiei. Agenția de presă TASS citează comunicatul instituției, conform căruia trupele rusești au lansat un atac nocturn, inclusiv cu ajutorul dronelor, asupra întreprinderilor industriei de apărare a Ucrainei din regiunile Ivano-Frankovsk, Hmelnițki, Jitomir, Vinnița și Lvov. „Nu erau planificate spre distrugere obiective de pe teritoriul Poloniei”, a subliniat ministerul, exprimându-și disponibilitatea de a purta consultări cu Ministerul Apărării polonez.
Varșovia și Vilnius evaluează diferit situația dată – nu ca pe o întâmplare, inevitabilă în condiții de conflict armat, ci ca pe un semnal periculos. „Este primul caz în care dronele care au încălcat spațiul aerian polonez au decolat direct din Belarus, și nu din Ucraina”, a declarat premierul polonez Donald Tusk în Seim-ul polonez.
Demn de remarcat este faptul că declarația emisă operativ de guvernul polonez nu pomenește nimic despre avertismentele părții beloruse. Șefii misiunilor diplomatice ale Rusiei din Polonia și Lituania au fost convocați la ministerele de Externe ale acestor țări.
Tusk a declarat că țara sa, în calitate de membru NATO, a decis să folosească Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic semnat la Washington în 1949. El prevede că „părțile se vor consulta întotdeauna una cu cealaltă dacă, în opinia oricăreia dintre ele, vor fi amenințate integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți”. Iar dacă, în urma unor astfel de consultări, se ia decizia că există o amenințare, se aplică cel mai grav articol al tratatului, Articolul 5.
Deseori, el este greșit considerat ca articol despre folosirea apărării colective. Adică unul ce stipulează obligația țărilor NATO de a interveni pentru una dintre ele prin participare la operațiuni militare de partea ei. În realitate, articolul este formulat într-o manieră mult mai alambicată. Acolo se spune că fiecare dintre țările NATO trebuie să ofere ajutor ”prin realizarea acelei acțiuni individuale sau colective pe care o consideră necesară, inclusiv recurgerea la forța armată”. Deci, dacă presupunem că Articolul 5 va fi activat, fiecare țară NATO va decide singură cum să reacționeze. Se poate cu forța militară, dar se poate prin exprimarea unei îngrijorări profunde sau prin altă metodă ce nu presupune participarea la război. De fapt, așa s-a și întâmplat singura dată în istorie când a fost activat Articolul 5. În misiunea NATO din Afganistan, care a început în 2001, după atacurile teroriste asupra Turnurilor Gemene din New York, majoritatea țărilor Alianței au participat doar simbolic.
Totuși, se pare că actualul incident nu este unul care să testeze rezistența relațiilor aliate ale Poloniei. „Consiliul Nord-Atlantic s-a întrunit în această dimineață și a analizat situația în lumina solicitării Poloniei de consultări în temeiul Articolului 4 din Tratatul de la Washington. Aliații și-au exprimat solidaritatea cu Polonia și au condamnat comportamentul imprudent al Rusiei. O evaluare completă a incidentului este în curs de desfășurare”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte. El nu a spus nimic despre posibilitatea folosirii Articolului 5 în acest caz.
În Occidentul se spun multe și diferite despre cele întâmplate în noaptea de 9 spre 10 septembrie. Premierul Ungariei, Viktor Orban, de exemplu, a calificat drept ”inacceptabilă” încălcarea spațiului aerian al Poloniei, evaluând, totodată, incidentul drept o confirmare a politicii sale menită să ducă la reconcilierea Rusiei și Ucrainei. Este adevărat că această politică nu împiedică autoritățile de la Budapesta să se pregătească pentru cel mai rău scenariu, în care conflictul armat se extinde dincolo de cele două țări. Marți, 9 septembrie, Comisia Europeană a anunțat că Ungaria a solicitat un împrumut de 16,2 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Creditul va fi folosit pentru reechiparea armatei țării. Doar Polonia și România au cerut de la UE o sumă mai mare în același scop.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în cadrul emisiunii „Bilanțul anului” (în imagine), a răspuns dur…
Președintelui Rusiei, Vladimir Putin, participă astăzi la tradiționale ”Linie directă” și conferința de presă (în…
Federația Rusă speră că, în alegerea ei, Serbia nu se va lăsa ghidată de minciunile…
Liderul mișcării Altă Ucraină, Viktor Medvedciuk, a afirmat că, susținând că alegeri ar putea avea…
Potrivit informațiilor obținute de publicația Bild, Berlinul și Uniunea Europeană, deși declară sus și tare…
Transmisia în direct va începe astăzi, pe 19 decembrie, la ora 11:00, ora Bucureștiului. https://youtu.be/hOFsg3fHrHg
This website uses cookies.
View Comments
Dacă au fost niște drone rusești rătăcite, cum se spune în articol, Occidentul se folosește în mod mârșav de acest accident neintenționat. Însă eu tot cred că dronele sunt o diversiune occidentalo-ucraineană. Au căutat un motiv de a începe un război împotriva Rusiei. Cu această ocazie se mai acoperă cu o perdea de fum nenorocirile din Gaza și atacurile Israelului în Yemen, Qatar, Siria, etc. Se mai abate atenția de la revolta populară din Franța, căderea guvernului francez și toate problemele de acolo. Să nu uităm că Macron dăduse ordin, nu cu mult timp înainte, ca spitalele să fie pregătite pentru a prelua răniți în cazul unui război. Occidentalii și toți cei din spatele lor care conduc organizații secrete de luare a deciziilor privind politica mondială își joacă ultima carte.