Hot News
Aleksandr Novak, la sesiunea de discuții a forumului ”Săptămâna Energetică Rusă”
17/10
Bloomberg: Trump și-a schimbat poziția cu privire la rachetele Tomahawk după discuția cu Putin
17/10

De ce Putin și Trump au convenit să se întâlnească din nou în Ungaria

Foto: AFP/ Vedomosti

O înțelegere la care s-a ajuns la două luni după summitul din Alaska și cu o zi înainte ca Zelenski să ajungă în SUA

Politologii ruși comentează noile contacte dintre Putin și Trump pentru cotidianul Vedomosti.

Declarațiile lui Trump și durata convorbirii telefonice a celor doi lideri sunt semne că părțile continuă să poarte negocieri consistente pentru soluționarea conflictului din Ucraina și discută parametrii concreți ai rezolvării acestuia, a spus pentru Vedomosti Dmitri Suslov, director adjunct al Centrului de Studii Internaționale Complexe al Universității Naționale de Cercetare „Higher School of Economics”. Interacțiunea dintre SUA și Rusia pe tema Ucrainei continuă, iar reacția pozitivă a lui Trump la convorbirea avută cu Putin arată că impulsul dat la Anchorage (Alaska – n.r.) este încă viu, a adăugat expertul.

Suslov subliniază, de asemenea, că după apelul telefonic a fost stabilită definitiv agenda viitoarei întâlniri dintre Trump și Zelenski: Rachete „Tomahawk nu vor fi trimise mâine în Ucraina. Tema principală va fi rezultatul discuției dintre președintele SUA și Putin”. Fiodor Lukianov, redactor-șef al revistei „Rusia în politica globală”, este de acord cu faptul că livrările de rachete Tomahawk nu vor fi aprobate pe 17 octombrie.

Vladimir Vasiliev, cercetător principal la ISKRAN, consideră că Trump va reveni la examinarea acestei chestiuni după summitul ruso-american care va avea loc la Budapesta. „Nu exclud posibilitatea ca, în cadrul convorbirii telefonice, Putin să-i fi dat de înțeles omologului său american că, în cazul adoptării unei astfel de decizii, „spiritul Anchorage”, favorabil negocierilor, va fi îngropat, iar părțile vor trebui să reconstruiască punțile”, a adăugat expertul.

În opinia lui Suslov, situația actuală arată că declarațiile critice lansate anterior de Trump la adresa Moscovei și afirmațiile acestuia privind „dezamăgirea” lui au avut exclusiv caracterul unei presiuni politice și nu au fost puse în practică.

Impulsul dat în Alaska nu a fost într-adevăr anulat, continuă Lukianov. El subliniază că, deocamdată, nu există garanții că actuala încercare de a avansa negocierile va da rezultate concrete, dar arată tot mai clar dorința lui Trump de a nu cădea în capcana de a se alia cu Ucraina. „Din partea lui, este un război diplomatic de epuizare. Mai precis, un război de epuizare diplomatică”, a subliniat Lukianov.

Potrivit lui Suslov, alegerea Ungariei ca loc de întâlnire se datorează faptului că această țară și guvernul ei condus de Orban sunt convenabile pentru Trump din punct de vedere politic. „Dacă Budapesta a fost într-adevăr deja convenită, atunci acesta este un mare pas simbolic al Moscovei către Washington. Deoarece, în ciuda retoricii relativ constructive a lui Orban, Ungaria a votat pentru toate pachetele de sancțiuni ale Uniunii Europene și este membră NATO”, amintește Suslov.

Alegerea Budapestei este o victorie simbolică a diplomației ruse, este de părere Vasiliev. El consideră că Budapesta este un loc mult mai convenabil pentru Moscova decât Istanbulul, plus că acest lucru poate fi un sprijin pentru Ungaria în conflictul ei cu Uniunea Europeană. În plus, negocierile din capitala Ungariei readuc simbolic Rusia în Europa.

Dinamica viitoare a negocierilor dintre SUA și Rusia va fi stabilită la întâlnirea anunțată a reprezentanților președinților. Suslov admite o apropiere parțială a pozițiilor cu privire la aspectele cheie ale soluționării și, ipotetic, un ritm rapid al procesului de negociere între Washington și Moscova. „Rezultatul întâlnirii celor două delegații va arăta cât de curând ar putea avea loc al doilea summit între Putin și Trump”, rezumă Suslov.

Vasiliev este de acord cu acest lucru: la viitoarele negocieri, părțile vor încerca probabil să obțină concesii reciproce în ceea ce privește soluționarea crizei ucrainene, dar Moscova, în opinia sa, nu este pregătită să facă concesii majore, altfel Occidentul va fi tentat să exercite o presiune și mai puternică.

2 Comments

  1. Carmen spune:

    Dacă cele două părți au convenit ca întâlnirea să aibă loc la Budapesta, înseamnă că așa au considerat că e mai bine. Deși eu cred că de data asta președintele Trump ar fi putut să meargă la Moscova. Președintele Putin a fost în Alaska, pe pământ american. Normal ar fi fost ca Trump să vină acum pe pământ rusesc.

  2. Ecaterina spune:

    Interesant ar fi să ne spuneți motivele pentru care a fost anulată! 🙂 De altfel, opinia mea este că poziția dură a Moscovei a predominat în „răzgândeala” trumpistă. Financial Times a scris că V. Putin ar fi trimis paiaței de la Casa Albă un document cu condiții stricte privind Ucraina. Cererile Rusiei ar fi inclus reducerea Forțelor Armate ale Ucrainei, renunțarea la cursul aderării la NATO și înregistrarea schimbărilor teritoriale. SUA, desigur, vor un conflict înghețat care va fi reactivat ori de câte ori Washingtonul are chef să-l declanșeze în funcție de cum le dictează interesele financiare precum și urmărirea obiectivului principal care-i stimulează continuu: resursele Rusiei. În plus, un conflict înghețat presupune inclusiv pierderea securității granițelor Federației Ruse ca și cedarea acestuia generațiilor următoare de ruși. Pentru partea americană, toate aceste lucruri s-au dovedit a fi inacceptabile, dar Rusia a demonstrat yankeilor că deține controlul asupra situației: nu cu arme, ci doar prin voință.
    Atenție, însă, la partea chineză! Simbioza dintre Rusia și China nu există, chiar dacă e considerată un aliat tradițional.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vizitatori website: 3238027