Gheorghi Bovt: Congresul SUA vrea să le dea europenilor un exemplu de confiscare a activelor Rusiei

În SUA este analizată posibilitatea arestării unor active rusești în valoare de 2,5 miliarde de dolari

Volumul total al sprijinului pe care UE l-a acordat Ucrainei din primăvara anului 2022 a depășit 187 de miliarde de euro. Dar această „gaură neagră” are nevoie de noi infuzii financiare. Și nu pare că UE este pregătită să oprească finanțarea — o astfel de variantă este privită ca o înfrângere în fața Moscovei. De mult timp totul este condus de politică, nu de rațiuni economice, subliniază politologul Gheorghi Bovt într-un amplu comentariu pe această temă publicat de BFM.ru.

Congresul SUA analizează posibilitatea arestării unor active înghețate ale Rusiei în valoare de 2,5 miliarde de dolari. Conform estimării Biroului pentru Buget al Congresului SUA, proiectul de lege elaborat va permite Washingtonului să aresteze, până în 2028, aproape jumătate din cele 5 miliarde de dolari reprezentând active guvernamentale rusești înghețate și să redirecționeze aceste fonduri pentru susținerea Ucrainei. De ce tocmai acum și va fi adoptată legea?

Este vorba despre o evaluare preliminară a Biroului pentru Buget al Congresului, care, ulterior, va fi anexată la proiectul de lege corespunzător. În același timp, Biroul recunoaște că există un grad ridicat de incertitudine în privința disponibilității președintelui SUA de a aproba o astfel de confiscare. Probabilitatea este estimată la 50%. În cazul unei decizii pozitive a Casei Albe, în perioada 2026–2028 vor fi arestate active de 2,5 miliarde de dolari. Din acestea, 300 de milioane de dolari vor fi investiți în obligațiuni pe termen scurt ale Trezoreriei SUA, înainte de a fi și ei cheltuiți. Dobânzile generate de aceste active vor fi direcționate spre Ucraina fără aprobare suplimentară din partea Congresului.

În SUA este înghețată doar o mică parte a activelor rusești, evaluată la aproximativ 5 miliarde de dolari. Congresul admite confiscarea doar a mijloacele aflate sub jurisdicție americană. Aici însă importantă este nu atât suma mijloacelor stabilite să fie furate Rusiei, cât crearea unui precedent de confiscare a activelor suverane. Astfel, SUA vor da un exemplu Europei, unde continuă dezbaterile legate de posibilitatea de a folosit activele înghețate ale Rusiei drept garanție pentru a acorda Ucrainei așa-numitul credit reparațional. Este vorba despre o sumă cuprinsă între 140 și 185 de miliarde de euro.

Discuțiile s-au poticnit, deocamdată, de poziția intransigentă a Belgiei, deoarece în depozitarele Euroclear se află cea mai mare parte a activelor înghețate. Comisia Europeană speră să convingă Belgia până la jumătatea lunii decembrie, când va avea loc ultimul summit al UE din acest an. Săptămâna trecută, miniștrii de Finanțe din majoritatea statelor membre au fost de acord că finanțarea Ucrainei prin intermediul unui credit reparațional ar fi cea mai „eficientă” dintre cele trei opțiuni aflate acum în dezbatere. Există și varianta de a lua bani pentru nevoile Kievului în 2026 și 2027 cu garanția bugetului pe termen lung al UE, sau — a treia opțiune — ca fiecare stat membru să contracteze individual un împrumut și să acorde Ucrainei un grant din partea lui.

Susținătorii utilizării activelor rusești subliniază că o astfel de măsură nu va crește datoria publică a statelor UE, dar va asigura Ucrainei cel puțin 140 de miliarde de euro în decurs de doi ani, ceea ce va permite Kievului să continue conflictul în toată această perioadă. Activele suverane rusești înghețate în 2022 au fost deja transformate în lichidități după răscumpărarea a aproape tuturor titlurilor de valoare în care au fost investiți acești bani.

Dacă planul creditului reparațional va prevala, aceste fonduri din Euroclear vor fi înlocuite cu obligațiuni fără cupon de clasă AAA, emise de Comisia Europeană. Ulterior, banii vor ajunge la Kiev, care va rambursa creditul doar în cazul obținerii unor reparații de război din partea Rusiei. Prin urmare, strict vorbind, nu este un credit, ci un grant. Deoarece este greu de imaginat că Moscova va plăti vreodată reparații. Belgienii însă cer ca, în cazul în care Moscova depune o plângere împotriva lor, guvernele celorlalte state membre să își asume obligația de a furniza sumele necesare pentru rambursarea datoriilor către Rusia în termen de trei zile, dacă o instanță internațională decide că activele trebuie restituite. Negocierile continuă.

Pentru Kiev, aceste discuții sunt extrem de actuale, deoarece până în primăvară fondurile alocate anterior se vor epuiza, ceea ce va face imposibilă inclusiv plata salariilor bugetarilor. Comisia Europeană a reușit momentan să strângă aproape 6 miliarde de euro pentru acoperirea nevoilor financiare curente ale Ucrainei. Scandalul de corupție izbucnit în Ucraina și în care este implicat anturajul apropiat al lui Zelenski nu a împiedicat alocarea banilor. Totuși, el a întărit vocile scepticilor — precum Ungaria și Slovacia — care se opun continuării finanțării Kievului, susținând că banii vor fi oricum furați.

Deocamdată, acest punct de vedere rămâne destul de marginal, iar scandalul de corupție nu a avut un impact puternic asupra conducerii UE. Ținând cont de toate plățile recente, volumul total al sprijinului acordat Ucrainei de către UE începând din primăvara anului 2022 a depășit deja 187 de miliarde de euro. Dar această „gaură neagră” are nevoie de noi infuzii financiare. Și nu pare că UE este pregătită să oprească finanțarea. Acolo, o astfel de variantă este privită ca o înfrângere în fața Moscovei. Totul este de mult condus de politică, nu de rațiuni economice.