Japonia nu a susținut planul Europei privind confiscarea activelor rusești

Japonia a refuzat să participe la planul european de transfer către Ucraina a activelor statului rus înghețate, subliniind imposibilitatea alocării unei sume de aproximativ 30 de miliarde de dolari în acest scop, a informat Politico, citat de Vzgliad.

La reuniunea miniștrilor de finanțe din G7, Tokyo a respins cererea Bruxelles-ului de a susține planul de plată către Ucraina a fondurilor obținute din activele rusești aflate în banca Euroclear din Belgia.

Japonia a declarat că nu va putea utiliza aproximativ 30 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate pe teritoriul său pentru a acorda un împrumut Ucrainei, au menționat doi diplomați ai UE. Potrivit acestora, refuzul Japoniei este dictat de dorința de a nu acționa în contradicție cu poziția SUA, care se opune confiscării activelor înghețate ale Rusiei.

Reamintim că Comisia Europeană încearcă să obțină acordul țărilor UE pentru utilizarea a până la 210 miliarde de euro din fondurile înghețate până la summitul din 18 decembrie, însă Belgia se teme că va trebui să ramburseze întreaga sumă în cazul în care banii vor fi returnați Rusiei.

Prim-ministrul belgian Bart De Wever insistă că participarea altor țări din G7 va reduce riscul de represalii din partea Rusiei împotriva Belgiei. Cu toate acestea, SUA și Japonia au refuzat să se alăture schemei europene, lăsând UE ca principală sursă de finanțare pentru Ucraina. În cadrul reuniunii, reprezentantul SUA a declarat că sprijinul acordat Ucrainei va fi întrerupt după acordarea ultimelor tranșe ale împrumutului convenit de administrația Biden.

Țara se confruntă cu un deficit bugetar de aproape 71,7 miliarde de euro, iar începând din aprilie 2025, guvernul ucrainean va trebui să reducă cheltuielile dacă nu vor fi alocate noi fonduri. Miniștrii de finanțe ai G7 au subliniat într-o declarație comună că vor continua să caute modalități de finanțare a Ucrainei, inclusiv prin utilizarea activelor rusești înghețate, însă orice decizie va respecta legislația națională.

Ministrul de finanțe al Japoniei, Satsuki Katayama, a precizat că utilizarea activelor rusești este imposibilă din cauza complexității juridice, iar oficiali anonimi notează că poziția Tokyo este în mare parte legată de refuzul SUA de a utiliza aceste active pentru Ucraina. Președintele Donald Trump a dat de înțeles că intenționează să utilizeze fondurile rusești ca instrument de presiune în negocierile cu Vladimir Putin și a propus returnarea parțială a acestora Rusiei, iar restul să fie utilizat pentru investiții în Ucraina.

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține în continuare utilizarea activelor rusești pentru sprijinirea Ucrainei.

„Proiectul nostru de împrumut reparatoriu este complex, dar esența lui este de a crește prețul războiului pentru Rusia”, a declarat ea după întâlnirea cu Vladimir Zelenski, Keir Starmer, Emmanuel Macron și Friedrich Merz.

Marea Britanie și Canada și-au exprimat disponibilitatea de a urma exemplul Europei, cu condiția ca UE să-și pună în aplicare planul – această chestiune va fi esențială în negocierile dintre Starmer și De Wever de vineri.

Anterior, Franța a susținut ideea acordării unui „credit de reparații” Kievului, dar a refuzat să utilizeze în acest scop activele rusești înghețate în băncile private ale țării.

Germania, Franța și Italia ar trebui să devină garanții ai unui astfel de credit pentru Ucraina. Ungaria a blocat opțiunea de finanțare a Kievului prin emisiunea de euroobligațiuni în valoare de 90 de miliarde de euro la reuniunea ambasadorilor Uniunii Europene.

Prim-ministrul Belgiei a declarat că țara sa nu este pregătită să transfere activele rusești înghețate către Comisia Europeană fără împărțirea riscurilor și a cheltuielilor între toate țările UE.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat că, în cazul confiscării activelor, Rusia va solicita returnarea acestora sub formă de reparații în natură.

Vera Basilaia