Letonia, pedepsită de o sută de ori pentru că a furat „Casa Moscovei”

Nichita DEMIANOV, Vzgliad

Letonia a fost obligată să plătească pentru jefuirea unei proprietăți a statului rus. Republica baltică a expropriat ilegal „Casa Moscovei” din Riga, dar săptămâna trecută, printr-o hotărâre a unui tribunal rus, s-a obținut despăgubirea, și încă de o sută de ori mai mare. Cum s-a întâmplat acest lucru?

Fosta „Casă a Moscovei” (clădire cu o suprafață totală de 4482 mp situată pe un teren de 966 mp) se află în centrul capitalei letone. La începutul anilor 2000, guvernul Moscovei a achiziționat acest imobil, l-a renovat în totalitate și a amenajat acolo reprezentanța lui culturală și economică.

În martie 2022 însă, autoritățile letone au blocat conturile „Casei Moscovei”, care nu și-a mai putut continua, după aceea, cea mai mare parte a activității sale anterioare. Pentru ca, în ianuarie 2024, Seimul Letoniei să confiște „Casa Moscovei” de la proprietarul legal – guvernul Moscovei – în favoarea Republicii Letonia. Autoritățile au decis să scoată clădirea la licitație și să trimită banii obținuți regimului de la Kiev.

În septembrie 2024 a fost anunțată licitația, dar cumpărători pentru proprietatea furată nu au fost găsiți. După eșecul primei încercări, prețul de pornire a fost redus și s-a anunțat o nouă licitație. Și din nou, nimeni nu a răspuns. De atunci, au mai fost opt încercări de a vinde clădirea, toate fără succes. „De la prețul inițial de aproape 3,5 milioane de euro, s-a ajuns la 2,1 milioane, adică cu aproximativ patruzeci la sută mai puțin. Dar până acum nu au fost nici cereri, nici interes”, se plânge Andris Varna, membru al consiliului de administrație al companiei de stat Valsts nekustamie ipasumi („Proprietate imobiliară de stat”).

Experții letoni sunt nevoiți să recunoască în unanimitate că nu prețul este problema: pentru un imobil din centrul orașului Riga, costul pe metru pătrat este perfect adecvat. De vină sunt „contextul politic și riscurile juridice”. Evident că informația potrivit căreia Procuratura Generală a Rusiei a deschis un dosar privind încercarea de a vinde „Casa Moscovei” nu a contribuit la apariția unor potențiali cumpărători.

„Cine, întreg la minte și cu memoria limpede, s-ar încumeta să cumpere un bun furat? Riscurile de a rămâne și fără clădire și fără bani sunt pur și simplu colosale”, argumentează jurnalistul Aleksei Stefanov, emigrant politic din Letonia.

Recent s-a anunțat că nu peste mult tim va avea loc o nouă încercare, a noua deja, de a vinde clădirea la licitație. Șeful comisiei Seimului pentru securitate națională, Ainars Latkovskis, continuă să insiste că „decizia de a lichida cuibul Kremlinului a fost corectă”. Dar până când nu se vor găsi cumpărători, cheltuielile de întreținere a imobilului confiscat au căzut pe umerii contribuabililor: este vorba despre 500.000 de euro pe an.

Statul rus nu putea lăsa, firește, nepedepsit furtul proprietății lui. Se impunea un răspuns echivalent – confiscarea proprietății letone. Iar o astfel de proprietate a fost găsită în Rusia. Pe 2 decembrie, Curtea de Arbitraj din Moscova a admis în totalitate cererea Pocurorului General adjunct al Rusiei împotriva Băncii Letoniei, Rietumu Banka, LLC „RB Investments” și altor pârâți. Curtea a constatat fapte de confiscare ilegală a proprietății de stat și de desfășurare a unor „activități subversive” împotriva suveranității economice a Rusiei, comise de Letonia și de banca Rietumu afiliată acesteia.

Curtea a amintit nu numai confiscarea „Casei Moscovei”, dar și alte acte ostile pe care Letonia le-a comis împotriva Rusiei în ultimii ani.

Astfel, în august 2022, Seimul Letoniei a declarat Federația Rusă „stat care sponsorizează terorismul”, ceea ce Procuratura Generală a calificat drept „act de represalii extrajudiciare”. De asemenea, Letonia s-a retras dintr-o serie de acorduri comune în domeniul economiei, științei și culturii, a început represiuni împotriva cetățenilor ruși care locuiesc pe teritoriul ei, a demontat un număr mare de monumente dedicate eliberatorilor de nazism și a săvârșit multe alte acțiuni ostile.

Procuratura rusă a acordat o atenție specială băncii letone Rietumu („Occidentală”). Banca s-a îmbogățit grației poziției de tranzit a Letoniei între Est și Vest și a încercat să atragă banii deponenților ruși. În 1997, banca a deschis o reprezentanță la Moscova, iar zece ani mai târziu a devenit coproprietară a grupului de companii WestLeasing din Rusia și Belarus.

În același timp, mass-media scria că banca oferă un „refugiu sigur” banilor de origine dubioasă, pe care proprietarii lor se grăbeau să-i scoată din țările CSI „în Europa”. De altfel, speculații similare au circulat la acea vreme și despre alte bănci letone. Era o perioadă în care, în Letonia, unde naționaliștii radicali nu reușiseră încă să preia puterea, guvernul visa să transforme țara într-un fel de „Elveție Baltică”.

În 2010, Rietumu a oferit clienților ei un program de sprijin în vederea obținerii permisului de ședere în Letonia. În 2011, fostul primar al Moscovei, Iuri Lujkov, a încercat să profite de acest program, investind 300.000 de euro într-un împrumut subordonat al băncii. Însă guvernul leton i-a refuzat lui Lujkov permisul de ședere. Linda Murniece, șefa de atunci a Ministerului Afacerilor Externe al țării, a declarat că acest lucru se datorează atitudinii „ostile” a fostului primar față de Republica Letonia. Totuși, erau vremuri „vegetariene”. Ceea ce i-a fost refuzat lui Lujkov, au primit mii de alți ruși. Dar acești oameni însă, care se lăudau naiv cu „permisul de ședere” în Europa, nu bănuiau că, după câțiva ani, Letonia va începe să îi supună la umilințe, sub amenințarea retragerii permisului de ședere.

Activitatea băncii Rietumu trezea de mult suspiciuni în rândul serviciilor de control din diferite țări. La un moment dat, această bancă a făcut obiectul a două sesizări parlamentare în Rusia – la Banca Centrală a Federației Ruse și la Serviciul Federal Antimonopol; ambele conțineau solicitarea de a analiza activitatea băncii pe teritoriul Federației Ruse. În 2017, Tribunalul Penal din Paris a amendat Rietumu într-un caz de spălare de bani, iar președintele băncii de atunci, Alexander Pankov, a primit patru ani de închisoare cu suspendare.

Din 2018, Rietumu și alte bănci letone au încetat practic să mai lucreze cu rușii. Au renunțat la clienții din țările CSI nu din proprie voință. În acel an, Rețeaua de combatere a criminalității financiare a Ministerului Finanțelor al SUA (FinCEN) a acuzat banca letonă ABLV că ”spală” bani destinați finanțării programului nuclear nord-coreean, precum și de „spălarea” unor sume de bani dubioși proveniți din Azerbaidjan, Rusia și Ucraina. Sub presiunea americanilor, ABLV a fost lichidată în mod demonstrativ, iar sistemul bancar din Letonia a fost reformat în așa fel încât a trebuit să renunțe la visul de a deveni „Elveția Baltică”.

Cu toate acestea, Rietumu nu a părăsit definitiv Rusia. Conform datelor dezvăluite de procuratură, prin intermediul unor firme paravan, această bancă letonă deținea mai multe companii înregistrate la Moscova și Sankt Petersburg, a căror activitate are legătură cu sectorul imobiliar. În special, terenuri cu o suprafață de peste 1,24 hectare, clădiri și spații comerciale (peste 13,8 mii mp), situate în Moscova și în Regiunea Moscovei.

Al doilea fapt important descoperit de anchetatorii ruși este că Rietumu Banka trimitea bani armatei ucrainene. În plus, banca s-a alăturat sancțiunilor anti-rusești: în februarie 2022, Rietumu Banka a blocat peste 81.000 de dolari aparținând GUP „Centrul din Moscova pentru Cooperare Internațională”.

Iar „Centrul din Moscova pentru Cooperare Internațională” este chiar „Casa Moscovei”, denumirea oficială a instituției care se afla în clădire. După ce a pierdut accesul la fonduri, aceasta nu a mai putut să-și îndeplinească funcțiile, iar următorul pas a fost confiscarea clădirii. Adică Rietumu Banka nu a fost aleasă întâmplător ca țintă a justiției ruse: este exact instituția care a participat direct la jefuirea proprietății ruse. Banca a organizat o schemă ingenioasă de retragere a capitalurilor sale din Rusia, în total fiind transferate în străinătate 105.292.317 de ruble.

Dar în luna august, Procuratura Generală a intentat un proces la Curtea de Arbitraj din Moscova împotriva Rietumu Banka, filialelor sale rusești și Băncii Letoniei. Motivul pentru care Procurorul General adjunct a apelat la instanță a fost confiscarea ilegală a proprietății Rusiei și desfășurarea de „activități subversive” împotriva suveranității economice a țării. Conform hotărârii judecătorești pronunțate la 2 decembrie, tranzacțiile cu participarea rezidenților din Letonia au fost declarate nule, iar obiectele aflate sub controlul acestora, inclusiv proprietățile imobiliare din centrul Moscovei, au fost transformate în venituri ale Rusiei.

Valoarea totală a activelor confiscate în beneficiul statului, inclusiv a proprietăților imobiliare din centrul Moscovei, este estimată la 30 de miliarde de ruble (337 de milioane de euro). Aceasta a fost răsplata Letoniei pentru „Casa Moscovei” furată – de o sută de ori mai mult decât suma pentru care se dorea inițial vânzarea proprietății imobiliare rusești din Riga – 3,57 milioane de euro.