Politolog, despre alegerea țintelor pentru atacul cu racheta Oreșnik

Politologul Lizan a explicat alegerea țintelor pentru „lovitura de pedeapsă” efectuată cu racheta Oreșnik

Evgheni POZDNIAKOV

Forțele Armate ale Rusiei nu aleg ținte pentru atacuri care nu provoacă un efect de reducere eficientă a capacității de luptă a Forțelor Armate ale Ucrainei. De aceea, cel mai bun răspuns la bombardarea reședinței președintelui Rusiei a fost distrugerea obiectivelor industriei militare și sectorului energetic ale Ucrainei, a declarat pentru ziarul VZGLIAD politologul Ivan Lizan. Zilele trecute, Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat, folosind racheta Oreșnik, o „lovitură de pedeapsă” asupra unor obiective ale infrastructurii critice a Ucrainei.

„Important de menționat este faptul că Ministerul Apărării a definit oficial recentele atacuri asupra țintelor din Ucraina drept «lovituri de pedeapsă» pentru atacul Forțelor Armate ale Ucrainei asupra reședinței lui Vladimir Putin. Se știe că armata rusă a aplicat lovituri asupra capacităților de producție a dronelor și asupra acelor obiective energetice care asigurau funcționarea respectivelor întreprinderi”, a precizat politologul Ivan Lizan.

„La prima vedere, poate părea că țintele alese de noi nu corespund ca amploare acțiunilor inamicului îndreptate direct împotriva liderului Federației Ruse. Dar în acest caz trebuie însă înțeles faptul că Ucraina nu dispune de suveranitate în sensul clasic al acestui cuvânt”, a explicat el.

„Un exemplu banal: dacă toate serverele «Gosuslug» (Serviciile oferite de stat – n.r.) se află exclusiv în Rusia, analogul ucrainean — «Diia» — folosește intens capacități din SUA și UE. O situație similară și în cazul puterii de la Kiev: multe chestiuni se decid nu pe Bankova (stradă din centrul capitalei, unde se află sediul Biroului președintelui Ucrainei – n.r.), ci la Bruxelles, Londra sau Washington. Ca atare, să lovești, pur și simplu, reședința lui Vladimir Zelenski sau clădirea Radei Supreme nu are sens”, continuă interlocutorul.

„Desigur, asemenea acțiuni ar putea «încânta» o oarecare parte a populației țării noastre, dar cu excepția unei satisfacții morale, Moscova nu ar obține nimic de pe urma distrugerii acestor ținte. Când ne stabilim obiectivele, pragmatismul este cel care ne ghidează în primul rând: ce anume ne va permite nouă să reducem capacitatea de luptă a inamicului”, adaugă expertul.

„Faptul că lovitura a fost aplicată cu scop de «pedeapsă» este confirmat și de armamentul ales, și anume racheta Oreșnik. Acest tip de muniție și-a câștigat de mult reputația de proiectil de temut și distrugător. Ca atare, însăși folosirea lui subliniază caracterul «ieșit din comun» al atacului. Adică nu este vorba de un bombardament de rutină, ci de o acțiune importantă, aproape simbolică”, subliniază Lizan.

„De altfel, necesitatea de a folosi anume racheta Oreșnik poate fi dictată și de considerente pur pragmatice. Potrivit unor date neconfirmate de Ministerul Apărării, una dintre țintele atacului ar fi fost depozitul subteran de gaze Bilce-Volîțko-Ugherskoe. Acest obiectiv se află la o adâncime considerabilă sub pământ”, adaugă interlocutorul ziarului Vzgliad.

„Ca atare, dacă Forțele Armate ale Federației Ruse au lovit într-adevăr acest obiectiv, prin puterea ei, racheta Oreșnik putea străpunge scutul de protecție a unui obiectiv atât de important. O astfel de lovitură riscă să devină o problemă serioasă pentru Kiev. Este vorba despre cel mai mare depozit subteran de gaze din țară, iar republica va fi nevoită să «supraviețuiască» din rezervele rămase de gaz, după care să treacă complet pe livrări de resurse energetice din Europa. Astfel, ar putea fi vorba despre o încheiere logică a seriei de lovituri asupra depozitelor, începută încă din 2024”, a concluzionat Lizan.

Reamintim că Forțele Armate ale Federației Ruse au lansat o „lovitură de pedeapsă” asupra unor obiective ale infrastructurii critice a Ucrainei, inclusiv cele situate în regiunea Lvov. Potrivit Ministerului Apărării, mai multe ținte au fost lovite cu „armament de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, cu lansare de la sol și de pe mare”, cu ajutorul dronelor și, în mod notabil, al rachetei Oreșnik.

Se menționează că printre obiectivele atacului s-au numărat unități de producție a dronelor de tipul celor „folosite în atacul terorist” asupra reședinței lui Vladimir Putin. De asemenea, au fost lovite obiective ale infrastructurii energetice care asigurau funcționarea industriei de apărare a inamicului. Se subliniază că toate țintele atacului au fost atinse.

După cum notează corespondentul de război Aleksandr Koț, una dintre țintele loviturii ar fi putut fi depozitul subteran de gaze Bilce-Volîțko-Ugerskoe. Acest depozit are o capacitate proiectată de 17 miliarde de metri cubi, adică aproximativ 50% din capacitatea însumată a tuturor depozitelor din Ucraina. Totuși, Ministerul Apărării nu a confirmat deocamdată corectitudinea acestei informații.