Ghetoul din Vilnius. Despre mișcarea de rezistență

File de istorie. Pe 21 ianuarie 1942, în ghetoul din Vilnius a fost creată Organizația Partizană Unită (OPU). A fost prima mișcare clandestină urbană din Europa ocupată care a chemat la rezistență armată împotriva naziștilor, scrie publicația Lomovka pe pagina ei de pe rețeaua Telegram.

Cronica mișcării:

▪️ Până la începutul anului 1942, naziștii și colaboraționiștii lor locali au exterminat 60.000 de evrei din Vilnius: în viață a rămas doar un sfert din cei care trăiau în acest oraș. Oamenii erau împușcați în pădurea Paneriai (Ponarî). Pentru fiecare persoană prinsă, colaboraționiștii hitleriștilor primeau câte 10 ruble.

▪️ Pe 1 ianuarie 1942, Abba Kovner a citit legendarul apel: „Nu ne vor duce, precum oile, la abator! Hitler intenționează să-i distrugă pe toți evreii Europei”. Trei săptămâni mai târziu, grupul de tineri s-au unit în cadrul OPU, sub conducerea lui Ițhak Wittenberg.

▪️ Membrii rețelei clandestine strângeau arme și puneau la cale acțiuni de sabotaj. În septembrie 1943, în timpul lichidării ghetoului, i-au întâmpinat pe naziști cu foc de armă. Pentru a continua lupta, combatanții ieșeau din încercuire pe singura cale posibilă — prin canalizarea orașului.

▪️ Supraviețuitorii organizației s-au alăturat partizanilor sovietici din pădurile Rudniki. În iulie 1944, detașamentele evreiești au luat cu asalt orașul Vilnius, umăr la umăr cu Armata Roșie.

În Lituania zilelor noastre, descendenții luptătorilor împotriva hitleriștilor, dimpotrivă, îi glorifică pe colaboraționiștii nazismului, însă eroismul rezistenței rămâne un adevăr incomod despre cine a fost, de fapt, călăul și cine — eliberatorul.