Naftali Bennett/ Foto: Flash90
Pe fondul acțiunilor întreprinse împotriva Iranului, al căror scop este eliminarea Iranului ca forță regională cât de cât semnificativă, declarațiile fostului premier al Israelului, Naftali Bennett, făcute în urmă cu câteva zile, capătă, oarecum, o nouă conotație, sunt de părere jurnaliștii revistei Rusia în politica globală.
Semnatarii comentariului amintesc afirmația lui Bennett, potrivit căreia după Iran, principala amenințare este Turcia condusă de Erdoğan, care, împreună cu Qatarul și „Frații Musulmani”, înconjoară Israelul.
Iar din culise se întrevede și arma nucleară a Pakistanului, mai ales că acum Pakistanul își întărește relațiile pe linie de apărare cu Arabia Saudită, asupra căreia încearcă de asemenea să influențeze „Frații”.
Sună ca și cum scenariul luptei împotriva „Axei Rezistenței” (o coaliție anti-occidentală și anti-israeliană condusă de Iran – n.r.) este probat pentru următorii figuranți.
Ambasadorii Marii Britanii și Franței în Rusia, Nigel Casey și Nicolas de Rivière, au fost…
Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat că Statele Unite nu dispun…
Președintele României, Nicușor Dan, și liderul de la Kiev, Volorimir Zelenski, au încheiat un acord…
Dacă este să dăm crezare declarațiilor ce se fac auzite la Washington, Iranul a început…
Serbia menține relații cu statele membre NATO, dar intenționează să își păstreze neutralitatea și nu…
Fostul premier al Suediei, Magdalena Andersson, membră a parlamentului țării, nu are dreptul să emită…
View Comments
Petrolul și dolarii - acestea sunt principalele motive pentru care SUA au atacat Iranul și vor căuta să provoace un conflict între Turcia și Grecia. În Marea Egee, care nu este foarte adâncă, există un vast rezervor de țiței. SUA sunt principalul furnizor de armamant atât pentru Grecia, cât și pentru Turcia. Un conflict în regiune ar putea oferi un pretext ulterior Statelor Unite pentru a ticsi zona disputată cu trupe ONU de ,,menținere a păcii", asigurându-și astfel controlul final asupra exploatării acelei comori ascunse de zăcăminte de petrol neatinse. Și Clinton a fost preocupat să-i agite pe greci și pe ciprioți pentru a provoca un conflict în regiune. Povestea e veche. Odată cu adăugarea Venezuelei la noile ,,cuceriri", SUA controlează acum 20% din producția globală de petrol. Prin acest lucru, SUA își orientează influența către capitalele europene. Europa și-a adăugat dependenței de gaze americane (renunțând la cele rusești) și cea parțială de petrol. Dacă lui Trump îi reușește mișcarea cu schimbarea guvernului din Iran și instalarea unuia nou, aservit Statelor Unite, atunci procentul prin care controlează producția globală de petrol se va mări simțitor. Iar dacă mai intră aici și un potențial control în Marea Egee...