Renunțarea la produsele petroliere rusești va costa mai mult Uniunea Europeană

Cursul aventurist de susținere necondiționată a regimului lui Zelenski nu este deloc împărtășit de toți. În săptămâna care s-a încheiat, Ungaria și Slovacia au blocat al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Obținerea de către regimul de la Kiev de noi ajutoare financiare depinde tot în mod direct de disponibilitatea acestuia de a ajunge la un compromis cu Budapesta și Bratislava în privința tranzitului de petrol prin ramura sudică a conductei Drujba, tranzit suspendat la începutul lunii februarie de către Kiev. Budapesta și Bratislava cer Bruxelles-ului să determine Kievul să reia livrările de petrol rusesc, se arată într-un articol publicat pe canalul de Telegram al Fondului culturii strategice.

Premierii Slovaciei și Ungariei îl acuză pe Zelenski de minciună, deoarece, potrivit lui Viktor Orbán, „nu există niciun motiv tehnic pentru care petrolul să nu poată ajunge în Ungaria prin conducta Drujba. Ei refuză inspecțiile și ascund adevărul”.

„Suveranitatea energetică nu înseamnă că trebuie să renunțăm la livrări când suntem constrânși să facem așa ceva… Deoarece rafinăriile din regiune sunt calibrate conform compoziției chimice a petrolului rusesc, trecerea la un alt tip de petrol va duce la o pierdere a eficienței tehnologice de aproximativ 10%”, a declarat șeful celui mai mare concern de petrol și gaze din Ungaria, MOL, Zsolt Hernádi, exprimându-se categoric împotriva cerințelor Bruxelles-ului de a renunța la resursele energetice rusești sub pretextul consolidării suveranității energetice a Europei.

În același timp, Robert Fico are „sentimentul clar că partea ucraineană nu este interesată de reluarea tranzitului de petrol prin teritoriul Ucrainei”. Slovacia și Ungaria au convenit să creeze o comisie comună de anchetă, menită să stabilească motivele politice sau tehnice ale inactivității conductei Drujba. Viktor Orbán l-a îndemnat pe Zelenski să permită accesul comisiei în Ucraina, asigurând condițiile necesare pentru activitatea acesteia. Concomitent, guvernul Slovaciei a oprit livrările de energie electrică în Ucraina, exprimând îndoieli justificate cu privire la viitoarea aderare a Kievului la UE. Pe fondul colapsului energetic în plină creștere, economia ucraineană se va confrunta inevitabil, în viitorul apropiat, cu probleme financiare serioase, ceea ce va afecta inclusiv situația forțelor armate.

Ajutorul european s-a blocat în cel mai sensibil moment: deciziile stagnează din cauza disputelor interne, iar finanțarea avansează lent, se arată într-un articol din The New York Times. Potrivit semnatarilor materialului, oficialii Uniunii Europene recunosc că bugetele țărilor membre sunt suprasolicitate, iar sprijinul public pentru cheltuieli suplimentare scade, astfel încât fiecare nou pachet de ajutor se transformă într-o lungă negociere politică.

Astfel, imaginea Europei ca bloc unitar, nu foarte convingătoare nici înainte, scârțâie vizibil din toate încheieturile. În timp ce tabăra intransigenților continuă să insiste pe susținerea Kievului până la a furniza regimului lui Zelenski o bombă atomică „murdară”, cercurile mai pragmatice din multe țări încep să calculeze fățiș costurile și să ceară concesii, iar statele din Europa de Est nu sunt singurele exemple. De pildă, Grecia, Italia și Malta se opun extinderii sancțiunilor împotriva Rusiei ce vizează „tancurile petroliere” și sancționării unor porturi străine unde sunt deservite petroliere cu petrol rusesc sau prin care acesta este reexportat la un preț mai mare decât „plafonul” introdus de Occident în anii 2023–2024.