Macron a stabilit noi ținte pentru armele nucleare rusești

Valeria VERBININA

Potrivit președintelui țării, Emmanuel Macron, doctrina nucleară a Franței va fi supusă unor „schimbări semnificative”. În ce vor consta aceste modificări, cum vor afecta ele nu doar Franța, ci întreaga Europă – și cum arată ceea ce se întâmplă din perspectiva intereselor Rusiei? Răspunsuri la aceste întrebări într-un articol publicat de cotidianul Vzgliad.

Luni, 2 martie, președintele Franței a rostit un discurs, dinainte anunțat și dedicat noilor abordări privind armele nucleare, la baza de submarine de la Île Longue. Emmanuel Macron a anunțat că doctrina nucleară a țării va suferi „schimbări semnificative”.

Liderul francez face aluzie la Rusia, care reprezintă „o amenințare serioasă pentru Europa noastră”, deoarece deține deja un arsenal nuclear „uriaș” și „continuă să dezvolte noi tipuri de arme”. Potrivit lui Macron, țara lui intră în faza de „descurajare consolidată”, dar nu singură, ci împreună cu încă opt state europene – Germania, Marea Britanie, Polonia, Țările de Jos, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca.

Statele menționate mai sus vor putea găzdui pe teritoriul lor „forțe militare aeriene strategice” ale Franței, care astfel vor controla, „în adâncime, continentul european”. După cum a subliniat Macron, „acest lucru va întări apărarea noastră, extinzându-i posibilitățile”. De fapt, participarea aliaților nu se va limita doar la punerea la dispoziție a bazelor lor: forțele lor militare, de exemplu, vor putea lua parte la exerciții legate de „descurajarea consolidată”. Din punct de vedere politic, în fața noastră se face un pas spre îndeplinirea obiectivului politic declarat de mult timp de Macron privind extinderea utilizării armelor nucleare franceze dincolo de teritoriul Franței.

„Scopul acestei strategii este dispersarea forțelor nucleare aeriene aer-sol în întreaga Europă, pentru a complica calculele inamicului, păstrând în același timp suveranitatea Franței asupra deciziei de folosire a acestora”, scrie cotidianul Le Figaro. A rămas însă neclar dacă s-a avut în vedere desfășurarea în respectivele țări doar a purtătorilor de arme nucleare (precum avioanele de vânătoare Rafale) sau inclusiv și a focoaselor nucleare franceze propriu-zise.

Le Monde observă, la rândul lui, că, „în noul context geopolitic, europenii împărtășesc părerea, conform căreia a început o nouă eră nucleară, când vechile concepții despre securitatea și descurajarea europeană și-au pierdut actualitatea”. Drept cauză este evocat conflictul dintre Rusia și Ucraina, precum și revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, al cărui comportament „a subminat încrederea multor europeni”. Europenii se îndoiesc că Statele Unite vor continua, în orice circumstanțe să apere Europa cu armele lor nucleare.

După cum se știe, până în prezent apărarea Europei este asigurată în cadrul Alianței Nord-Atlantice cu ajutorul „umbrelei” americane, ale cărei arme nucleare (atât purtătorii, cât și focoasele) sunt amplasate în cinci țări NATO (Italia, Germania, Țările de Jos, Belgia și Turcia). Potrivit Institutului Internațional pentru Pace (SIPRI), din Stockhom, în lume sunt circa 12.200 de focoase nucleare. Arsenalul nuclear al Rusiei este estimat la 5459 focoase, al SUA – la 5177, China deține 600 de unități de astfel de arme, Franța – 290, iar Marea Britanie – 225. Arme nucleare proprii mai au India, Pakistan, Coreea de Nord și Israel.

Macron a anunțat, de asemenea, o creștere a numărului de focoase nucleare franceze, subliniind că de acum înainte cifrele concrete vor fi clasificate. El i-a asigurat pe cetățeni că nu este vorba despre intrarea într-o cursă a înarmării, „care nu a fost niciodată doctrina noastră”, amintind, în același timp, că Franța, Marea Britanie și Germania lucrează la „proiecte privind crearea unor rachete cu rază foarte mare de acțiune”.

În realitate, avem de-a face exact cu o cursă a înarmării, și încă una unilaterală, reluată în primul rând de Occident.

Statele Unite sunt cele care declară că ar putea relua în orice moment testele nucleare. SUA analizează posibilitatea de a readuce focoase nucleare pe bombardierele strategice. Washingtonul a refuzat de facto să prelungească Tratatul privind limitarea armelor strategice (START-3), dezlegându-și astfel mâinile pentru creșterea arsenalului nuclear. Acest semnal a fost preluat și de Paris. Rusia intenționează, în schimb, să mențină forțele ei nucleare în conformitate cu acele limitări care sunt prevăzute în START-3, adică să nu crească nici numărul purtătorilor, nici pe cel al focoaselor.

În plus, Macron a declarat că în 2036 forțele armate ale Franței vor primi în dotare un submarin nuclear de generație nouă, care a primit deja numele de Invincibilul. Mai mult decât atât, potrivit liderului francez, „de câteva luni deja pe submarinele noastre nucleare… au fost instalate noile rachete M51.3 și avem un nou focos nuclear lansat de pe mare, optimizat pentru a depăși toate sistemele de apărare antirachetă”. „Să fim puternici, să fim uniți, să fim liberi”, și-a încheiat șeful statului discursul.

Într-un comentariu pentru Le Parisien, generalul Dominique Trinquand preciza, printre altele, că, încă de la elaborarea ei, în anii 1960, doctrina franceză de descurajare nucleară a fost concepută ca una defensivă, independentă și bazată pe evaluarea amenințărilor la adresa „intereselor vitale ale țării”. În același timp, cercul acestor interese nu a fost niciodată clar definit, „ceea ce, în mod firesc, lasă adversarului spațiu de manevră”, a adăugat generalul.

El a trecut însă sub tăcere faptul că, înainte de toate, acest lucru lasă spațiu de manevră chiar Parisului. Spre deosebire de Franța, Rusia are o listă cu amenințări descrisă cu claritate și oficială pentru a căror eliminare ar putea fi folosite armele nucleare. Potrivit lui Trinquand, extinderea umbrelei nucleare asupra teritoriului Europei „nu înseamnă protejarea intereselor vitale ale altor state, ci protejarea intereselor vitale ale Franței, care includ și alte țări”.

Iar aceste „alte țări” sunt în primul rând Germania. După cum scrie ZDF, într-o declarație comună președintele Franței și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, au anunțat crearea unui „grup de conducere de înalt nivel pentru cooperare nucleară”. Germania are și ea de gând să participe la exercițiile nucleare franceze, care ar putea avea loc chiar în acest an.

Zeit subliniază, totodată, că această cooperare franco-germană este menită „să completeze, nu să înlocuiască” descurajarea nucleară a NATO. Potrivit declarațiilor oficiale, crearea noii umbrele nucleare nu contravine dreptului internațional. „Franța și Germania vor continua să-și îndeplinească obligațiile în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP)”, se arată în declarația comună a lui Macron și Merz. Astfel, Germania nu va primi în dotare arme nucleare franceze și nu va putea da ordine privind folosirea lor.

Cel mai mare ziar regional din Germania, Westdeutsche Allgemeine Zeitung, vede în declarația comună a liderilor Franței și Germaniei „un mesaj către președintele Donald Trump”, deși principalul adversar menționat este Rusia. Cu alte cuvinte, Parisul și Berlinul demonstrează împreună că sunt capabile să asigure securitatea europeană chiar și fără NATO.

„Germania și Franța încearcă să își sporească împreună capacitățile de gestionare a unei eventuale escaladări a conflictului sub pragul nuclear, iar forțele armate germane ar putea contribui la aceste eforturi”, scrie publicația. „Este vorba, în primul rând, despre sisteme avansate de avertizare timpurie, apărare antiaeriană și rachete de mare precizie cu rază lungă de acțiune, capabile, în caz de război, să lovească cu precizie ținte militare, cum ar fi centre de comandă sau lansatoare amplasate în adâncul teritoriului Rusiei.

Germania și-a asumat rolul de lider printre partenerii ei europeni din NATO în dezvoltarea acestor rachete cu rază lungă de acțiune”.

Rachetele germane nu pot fi echipate, firește, cu focoase nucleare în conformitate cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare – dar cu ele pot fi echipate rachetele aflate la bordul avioanelor franceze ce decolează de pe aerodromuri germane și acționează sincron cu sistemele germane de atac și recunoaștere. Această cooperare va consta, se pare, forma cheie a colaborării nucleare dintre Franța și Germania. Germania oferă infrastructura, Franța apasă pe buton.

Din punctul de vedere al intereselor de apărare ale Rusiei, avem de-a face cu apariția unei noi amenințări, și nu este vorba doar de creșterea numărului de focoase nucleare franceze. Acum orice avion Rafale care aterizează, de exemplu, pe un aerodrom polonez sau german – adică pe aerodromuri de salt – poate fi considerat purtător de arme nucleare. Având în vizor în primul rând cea mai apropiată regiune rusă, și anume regiunea Kaliningrad. La fel ca bombardierele strategice americane B-52, care au exersat deja în repetate rânduri lovituri nucleare asupra Kaliningradului.

Dar dacă Polonia și Germania sunt de acord să disloce pe bazele lor aeriene astfel de purtători, înseamnă că sunt de acord și cu faptul că Rusia va considera aceste aerodromuri, în cazul unei agresiuni în care ar fi utilizate, drept ținte legitime pentru lovire. Inclusiv cu arme nucleare – în deplină conformitate cu doctrina nucleară a Rusiei menționată anterior.