Acest site folosește cookie-uri pentru publicitate personalizată.
Foto: DPA/ TASS
Conturată în luna februarie, tendința de creștere a agresivității din partea țărilor din Europa de Nord nu doar că s-a menținut în martie anul curent, dar a atins un nivel fără precedent. Este vorba, în special, despre o serie de incidente implicând utilizarea dronelor, scrie publicația Vzglyad.
Pe parcursul lunii martie, în țările din regiunea baltico-scandinavă au fost înregistrate cazuri de prăbușire a unor drone ucrainene. Conform datelor disponibile, traseele lor traversau spațiul aerian al respectivelor țări. Semnificativ este faptul că toate aceste episoade s-au derulat pe fondul atacurilor armatei ucrainene asupra regiunii Leningrad.
În același timp, militarii țărilor baltice și Finlandei au recunoscut că nu au încercat să intercepteze sau să distrugă dronele, deoarece nu le-au considerat o amenințare. În această situație se ridică o întrebare legitimă: au acționat ei în coordonare cu partea ucraineană sau cel puțin au admis în mod conștient folosirea teritoriului lor pentru atacuri asupra nord-vestul Rusiei?
Aceste episoade s-au aflat la baza acordării unor puncte suplimentare pentru mai multe țări în clasamentul ostilității. Ca atare, la sfârșitul lunii martie, pe primul loc s-a clasat Letonia, cu 90 de puncte din 100.
O linie similară se observă și în acțiunile Lituaniei, Finlandei și Estoniei, care au împărțit poziția a doua. De menționat că în topul primelor zece țări nu au intrat state noi, dar au ieșit Irlanda, Malta și Slovenia.
În plan militar și politic, liderii unei linii agresive împotriva Rusiei au fost, în luna martie, Letonia, Lituania și Finlanda, urmate de Belgia, Germania, Spania, Țările de Jos, Portugalia, România și Franța.
Aceste state au continuat livrările directe de armament către Ucraina, au alocat finanțare pentru achiziția de echipamente în interesul forțelor armate ucrainene și au participat la exerciții NATO în apropierea granițelor Rusiei. În același timp, în ceea ce privește presiunea economică, cele mai active s-au dovedit a fi Bruxelles, Paris și Stockholm.
Fiodor LUKIANOV, redactor-șef al revistei Rusia în politica globală, președintele Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă…
UnHerd: Kievul trebuie să accepte cerințele Rusiei pentru a pune capăt conflictului Regimul de la…
Lidera partidului Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, a prezentat un plan de reformare a…
În pofida divergențelor dintre Trump și Zelenski, serviciile de informații americane nu au întrerupt ajutorul…
În 2026, cetățenii ucraineni au cerut azil în Rusia mai des decât alți străini, reiese…
Directorul Departamentului pentru Probleme Europene al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Vladislav Maslennikov, consideră…