Elevii ruși, salvați de la asimilare de nepofesionalismul estonienilor

Stanislav LEȘCENKO

Pe neașteptate, planurile gândite în Estonia de eliminare totală a învățământului în limba rusă s-au confruntat cu obstacole. Pe de o parte, naționaliștii locali au calificat aceste demersuri drept „o crimă de stat”. Pe de altă parte, chiar forța politică de extremă dreapta din Estonia a contribuit la promovarea acestei decizii. Cum și de ce s-a reușit stoparea procesului de estonizare forțată a elevilor ruși? Totul despre acest subiect într-un amplu articol publicat de cotidianul Vzgliad.

Cum se știe, autoritățile estoniene practică o reprimare severă a comunității ruse locale (25% din populație). În 2022, guvernul de atunci, condus de premierul Kaja Kallas, a hotărât ca, în următorii câțiva ani, sistemul de școli și grădinițe destinat populației rusofone să treacă la limba de stat (estonă).

„Reforma” educației i-a afectat nu doar pe elevii acestor școli, dar și pe profesorii ruși, obligați să predea în limba estonă. În final, un număr mare de profesori ruși, care au lucrat toată viața în limba maternă, au fost concediați. Au fost dați afară nu doar cei care nu au putut demonstra că pot preda la fel de bine în estonă ca în rusă, ci și cei care au declarat clar că are loc un act de etnocid.

Astfel, anul trecut a fost concediat Serghei Teplov, directorul Gimnaziului rus Kesklinn, din Tallinn (una dintre cele mai vechi instituții de învățământ din oraș). Motivul concedierii a fost explicat de departamentul de învățământ al capitalei, în felul următor: „pierderea încrederii din cauza opoziției față de trecerea la învățământul în limba estonă”. Comentând, fostul primar al Tallinnului, Mihail Kîlvart, a declarat că respectiva justificare este „o formulare în stilul anului 1937”.

Teplov era considerat unul dintre cei mai experimentați și respectați pedagogi din țară. Odată cu fostul director, și-au strâns lucrurile și și-au luat rămas-bun de la elevi acei profesori ai gimnaziului care nu corespundeau noilor cerințe lingvistice. „Astăzi copiii au fost anunțați că pleacă zece profesori – cei de fizică și sociologie, chimie, limba și literatura rusă, educație fizică. Inclusiv dirigintele nostru”, a povestit mama unuia dintre elevi.

A apărut și altă problemă – s-a constatat că până și numeroși profesori estonieni (cel puțin 4.000 dintr-un total de 17.000), deși stăpânesc bine limba, nu au calificarea pedagogică necesară. Dar ei nu au fost concediați: școlile rusești au redus considerabil cerințele pentru ocuparea posturilor de pedagog. Practic, li se cere doar cunoașterea limbii de stat, iar în privința celorlalte discipline se uită printre degete.

Unul dintre părinți a mărturisit: „Matematica le este predată acum copiilor noștri de profesorul de lucru manual. Îi suntem sincer recunoscători – este un om minunat, care nu i-a abandonat pe copii și face tot posibilul. Dar deține oare suficiente cunoștințe de profil pentru a-i pregăti pentru examenul de stat? Se creează impresia că această situație nu îngrijorează pe nimeni. Dar consecințele vor fi suportate de copiii noștri. Și nu toate familiile își permit meditații”.

Părinții ruși spun că tot ceea ce face statul estonian în privința copiilor lor nu este altceva decât o crimă.

„Cel mai trist este că, din cauza acestei «reforme», o mulțime de profesori minunați, care își iubesc meseria, și-au pierdut locurile de muncă. Aceste consecințe le vom resimți mult timp de acum înainte”, se plânge Anna Anson, mamă a doi copii. „Acum nu mai găsești profesori, un număr uriaș de cadre didactice fiind concediate cu interdicția de a-și exercita profesia. Și cine a pierdut până la urmă? Copiii”, spune Elena Iver.

Fostele școli rusești duc lipsă în special de specialiști în științe naturale și exacte, matematică și, paradoxal, chiar în limba estonă. Numai în Tallinn, înainte de începerea actualului an școlar, lipseau peste 170 de pedagogi. „Chiar și în școlile unde limba de predare este estona există lipsă de cadre, ca să nu mai vorbim de cele unde limba de predare este în principal rusa”, se plânge președinta comisiei pentru educație și cultură a consiliului municipal din Tallinn, Ylle Rajasalu.

Problema nu se limitează la deficitul de profesori. Nu există nici manuale cu traducere paralelă (text eston alături de cel rus), lipsesc inclusiv metodologii de predare adaptate copiilor care nu cunosc suficient limba estonă.

„Într-o clasă cu paisprezece elevi, doar doi-trei copii reușesc să învețe relativ bine în limba estonă. Ceilalți primesc sistematic note nesatisfăcătoare.

În același timp, chiar și notele bune nu reflectă nivelul real de cunoștințe la materiile studiate, deoarece o mare parte din eforturi nu se duce pe înțelegerea materialului, ci pe traducerea textului”, constată deputatul Aleksandr Chaplîghin, din partea Partidului de Centru, de opoziție.

În toamna trecută au avut loc alegeri municipale în Estonia, în urma cărora cel mai bun rezultat l-a obținut Partidul de Centru, de opoziție, susținut, prin tradiție, de rușii locali. Centriștii au format în Tallinn o coaliție de guvernare, în care a intrat și partidul de dreapta Patria, și care s-au apucat inclusiv de corectarea „reformei” școlare estoniene. La sfârșitul lunii martie s-a anunțat că municipalitatea din Tallinn va permite ca, în douăzeci de școli din capitală să se predea în limba rusă și în anul școlar următor (2026–2027), la clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a. Ceea ce înseamnă că elevii acestor clase nu sunt obligați să treacă din septembrie la predarea în estonă.

Legea privind lichidarea școlilor ruse prevedea că aplicarea ei poate fi amânată dacă există „un motiv întemeiat”. Iar ca motiv a fost indicată insuficiența acută de profesori capabili să predea în estonă. „Pentru anul școlar următor căutăm mai mult de zece profesori. Mai degrabă acest număr va fi chiar de peste cincisprezece, ținând cont și de lipsa asistenților didactici”, a explicat directorul gimnaziului rus din districtul Kesklinn din Tallinn, Ingar Dubolazov. Același motiv a fost invocat și de alte nouăsprezece instituții de învățământ din oraș, care au obținut o amânare de un an.

Naționaliștii locali au văzut în aceasta o amenințare la adresa planurilor de estonizare în masă a copiilor ruși. Ei îi numesc pe funcționarii centriști, care au „forțat” prelungirea existenței școlilor ruse, sabotori discreți care subminează „cauza sfântă” a luptei împotriva identității ruse. „Orice încercare de a amâna trecerea întregului sistem de învățământ și a vieții la limba estonă este o crimă de stat împotriva populației noastre rusofone. Acest lucru le prelungește izolarea lingvistică și spirituală. Este iar educată o nouă generație de oameni care nu cunosc limba estonă și au o gândire limitată, drumurile lor în viață sunt închise, iar spiritul le este suprimat”, scrie cu șiretenie publicistul estonian Rein Sikk.

Rusofobii i-au aruncat în lupta împotriva școlilor rusofone pe „renegați” – „foști ruși” care își fac acum carieră politică susținând restrângerea drepturilor conaționalilor lor.

Pentru trecerea tuturor școlilor la limba estonă militează intens jurnalistul Evgheni Kriștafovici, activistul Daniil Kurakin și politicianul Maria Iufereva-Skuratovski. Ei sunt prezentați drept purtători ai opiniei tuturor rușilor din Estonia, care, chipurile, visează să devină estonieni autentici.

Ministrul educației, Kristina Kallas, se opune ferm amânărilor – deși nu are suficiente competențe pentru a anula decizia administrației din Tallinn. Ministerul a primit în repetate rânduri plângeri că elevii cărora li se predă în estonă își pierd rapid interesul pentru materie și se uită, pur și simplu, pe geam. Kallas spune, totuși, că, deși acești copii vor rămâne cu o pregătire slabă și vor ajunge să lucreze ca măturători sau hamali, nu este grav. Important este ca la ore să se audă doar limba estonă.

De remarcat este faptul că centriștii au găsit aliați de conjunctură chiar în rândurile partidului naționalist Patria, cu care au format coaliția de guvernare în Tallinn. Deși pare paradoxal, naționaliștii au susținut păstrarea școlilor ruse.

Explicația este simplă. Imediat ce școlile ruse au început să fie interzise, mulți părinți ruși și-au transferat copiii în școli cu estonieni nativi, sperând că acolo vor învăța mai bine limba de stat. A ieșit însă exact pe dos: părinții copiilor estonofoni, electoratul partidului Patria, au început să protesteze masiv, deoarece elevii ruși încetinesc procesul de învățare. Colegii lor estonofoni sunt nevoiți să joace rolul de traducători și ajutoare.

Într-un final, părinții estonieni au început să ceară ca elevii ruși să rămână în școlile ruse. Astfel, între Partidul de Centru și Patria s-a format un consens pe această temă, ceea ce a dus la amânarea sentinței pentru școlile ruse. Iar întrucât nu există motive să se creadă că peste un an situația profesorilor de limbă estonă se va îmbunătăți, va veni o nouă amânare, după toate probabilitățile, după care încă una. Prin urmare, cel puțin într-o anumită măsură, estonizarea forțată a elevilor ruși va fi încetinită.