Acest site folosește cookie-uri pentru publicitate personalizată.
Rumen Radev/ Foto: Reuters
Evgheni POZDNIAKOV, Valeria KRUTOVA
Preocupată de alegerile din Ungaria, Europa a ratat altă campanie electorală – cea din Bulgaria. Iar acolo, alegerile parlamentare de duminica trecută au fost câtșigate de partidul ”Bulgaria Progresivă” al fostului președinte Rumen Radev. Presa occidentală l-a definit deja drept „berbecul” care ar putea lovi unitatea UE. În realitate însă, noul premier nu promite altceva decât să pună interesele Sofiei mai presus de cerințele Comisiei Europene. Ce i-a speriat, totuși, atât de mult pe politicienii europeni?
Partidul ”Bulgaria Progresivă” al fostului președinte al țării, Rumen Radev, a câștigat alegerile parlamentare. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, el a obținut simpatia a peste 44% din populație, adică aproape 1,5 milioane de voturi și 131 de mandate. Pe locul doi, cu 13%, s-a clasat coaliția de guvernare GERB-SDS, care va deține doar 36 de locuri în organul legislativ al Bulgariei.
Pe locul trei s-a situat ”Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democrată”, susținut de 12% dintre alegători. În același timp, peste 50.000 de cetățeni nu au optat pentru niciunul dintre partidele înscrise pe buletinul de vot. Merită precizat că Radev a câștigat inclusiv în circumscripțiile electorale din străinătate, unde a fost votat de 38% dintre bulgarii aflați în afara țării.
„Este victoria speranței asupra neîncrederii. Este victoria libertății asupra fricii. Și, în sfârșit, este victoria, dacă îmi permiteți să spun astfel, a moralității”, a comentat Radev rezultatul scrutinului pentru agenția Bloomberg. De asemenea, el a declarat că intenționează să traseze „drumul spre o Bulgarie democratică, modernă și europeană”.
În același timp, a subliniat că, sub conducerea lui, Sofia intenționează „să dezvolte relații pragmatice cu Rusia, bazate pe respect reciproc și egalitate”, scrie Reuters. Secretarul de presă al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a declarat că astfel de afirmații ”impun respectul” Moscovei. El a adăugat că autoritățile de la Kremlin nu au refuzat niciodată dialogul cu alte țări.
În schimb, abordarea pragmatică demonstrată de Radev pe partea de politică externă nu a fost pe placul multor observatori occidentali. Astfel, ziarul Financial Times a scris că Radev este un fel de „cal troian al lui Putin în Europa”, temându-se că, având sprijinul populației, partidul lui ar putea influența Bruxelles-ul într-o notă negativă.
Înainte de a intra în politică, Rumen Radev a fost militar de carieră. A ajuns la gradul de general-maior, iar în 2014 a devenit comandantul Forțelor Aeriene ale țării. În 2016 a câștigat alegerile prezidențiale , fiind reales în 2021.
În același timp, Radev a reușit să rămână în funcție într-o perioadă extrem de dificilă pentru Bulgaria: în ultimii cinci ani au avut loc opt alegeri parlamentare, dar niciuna nu a oferit țării un guvern eficient. Tocmai în această perioadă statul s-a aflat în pragul unor decizii principiale. Una dintre ele – aderarea la zona euro, care s-a întâmplat la începutul acestui an.
În plus, în ultimele șase luni, guvernul Bulgariei, potrivit „Clasamentului guvernelor neprietenoase” al ziarului Vzglyad, și-a intensificat în mod consecvent activitatea ostilă față de Moscova. Sofia a susținut regulat sancțiunile antiruse ale UE, a participat la exerciții NATO (Neptun Strike, Steadfast Dart), a fost coautor al unor rezoluții ostile în cadrul ONU, a limitat eliberarea vizelor pentru cetățenii ruși și a predat Statelor Unite cetățeni ruși reținuți la solicitarea Washingtonului.
Deosebit de relevant este martie 2026: Bulgaria s-a alăturat inițiativei PURL privind achiziționarea de armament american destinat Ucrainei și a prelungit sancțiunile individuale împotriva cetățenilor ruși. Astfel, guvernul Bulgariei adoptă una dintre cele mai active poziții antiruse dintre statele Europei de Est.
„Pe acest fundal, ”Bulgaria Progresivă” a obținut un rezultat cu adevărat puternic. Practic, a câștigat majoritatea parlamentară, ceea ce îi va permite să ducă o politică destul de independentă de alte forțe. De altfel, este posibil să reușească să evite și conflicte serioase cu opoziția”, consideră Stanislav Tkacenko, profesor la catedra de studii europene a Facultății de Relații Internaționale a Universității de Stat din Sankt Petersburg, expert al Clubului ”Valdai”.
„Radev deține calități însemnate ale unui lider carismatic, capabil să-și impună linia, în pofida rezistenței venite din partea altor formațiuni politice. Este însă prematur să vorbim despre cursul său de politică externă. Experții occidentali s-au grăbit deja să-l eticheteze drept premier ‘pro-rus’, ceea ce este absolut incorect.
Este o etichetă lipsită de sens, în mare măsură, aplicată de europeni adversarilor politici interesați de normalizarea relațiilor cu Moscova”, continuă interlocutorul cotidianului Vzglyad.
„În același timp, mulți observatori europeni ignoră complet contextul intern al alegerilor. Societatea a obosit de instabilitate. Populația a acumulat destulă nemulțumire în privința politicilor economice și sociale. Pe fondul unei crize prelungite, retorica antirusă nu mai este atractivă”, spune expertul.
„Pe oamenii din birourile de la Bruxelles îi interesează prea puțin acest lucru. Ei au o imagine bine bătută în cuie a ceea ce trebuie să fie politicianul ‘ideal’ al UE: el trebuie să meargă în pas cu ideea liberală, nu să-și accentueze atenția pe probleme naționale. Dorința de a îmbunătăți bunăstarea cetățenilor, inclusiv prin îmbunătățirea relațiilor cu Moscova, provoacă la doar iritare la Bruxelles.
Cu alte cuvinte, părerile patriotice reprezintă principala obiecție a Bruxelles-ului față de Radev.
El vrea să lucreze spre binele propriei republici, nu al Ucrainei. În acest plan, retorica lui este extrem de simplă: în ultimii patru ani, Sofia a oferit foarte multe Kievului. Resursele țării sunt practic epuizate. În aceste condiții, este logic să se dorească pacea, nu militarizarea”, subliniază Tkacenko.
În parlamentul Bulgariei există cel puțin încă două partide ale căror viziuni sunt apropiate de cele ale lui Radev, amintește Vadim Koziulin, șeful centrului IAMO al Academiei Diplomatice a Ministerului rus de Externe. „Altfel spus, chiar dacă victoria lui ar fi fost mai puțin categorică, formarea unei coaliții nu ar fi fost o dificultate”, notează el.
„Înaintea alegerilor, multe forțe politice din republică s-au reorientat către o agendă pro-națională. Dar ”Bulgaria Progresivă” a reușit să o prezinte cel mai frumos și convingător. Nu este nimic surprinzător: în societate s-a format deja o cerere pentru o diplomație pragmatică și pentru renunțarea la o integrare europeană suplimentară în detrimentul intereselor naționale. În opinia mea, rezultatul remarcabil înregistrat de Radev se explică și prin faptul că atenția Bruxelles-ului a fost abătută de alegerile din Ungaria.
Înlăturarea lui Viktor Orbán este o veche dorință a euro-birocrației, pentru a cărei realizare au fost mobilizate resurse considerabile. Pentru ei, evenimentele din Bulgaria au avut o importanță secundară”, consideră expertul.
„Astfel, Comisia Europeană a primit o lovitură dintr-o direcție neașteptată pentru ea. Între timp, politica Sofiei, dacă Radev nu va renunța la retorica electorală, s-ar putea schimba. În primul rând, republica își va revizui serios participarea la eforturile de susținere a Ucrainei”, apreciază el.
„Cel puțin, noul guvern este capabil să condiționeze ajutorul desinat Ucrainei de respectarea intereselor și drepturilor bulgarilor. De asemenea, Radev ar putea încerca să promoveze ideea menținerii ‘solidarității’ cu Ucraina în schimbul unei cooperări neîngrădite cu Rusia, ceea ce ar putea îmbunătăți situația economică a țării”, a concluzionat Koziulin.
Zelenski, care și-a permis în repetate rânduri declarații dure la adresa diferiților politicieni, a fost…
Armistițiul dintre Iran și SUA este aproape să se încheie, iar Washingtonul recunoaște deschis că…
Adjunctul ministrului de Externe, Aleksandr Grușko, a calificat înăsprirea regulilor de acordare a vizelor Schengen…
Într-un scurt comentariu postat pe pagina sa de pe rețeaua Telegram, politologul Serghei Markov, analizează…
Încercarea Kievului de a captura depozitele de muniții din satul Colbasna, în Transnistria, ar putea…
Potrivit Military Watch Magazine, este vorba despre o realizare-cheie, bazată pe dezvoltarea sistemului TOS-2 ”Tosocika”…
View Comments
Votarea pentru bulgari a reprezentat șansa de a rupe modelul de ocupație politică a Bruxellesului și de a face un pas către suveranitate. Deoarece UE nu va rămâne în formația actuală pentru totdeauna, iar vecinii României nu și-au mai dorit să fie sub influența altora, complet străini de interesul lor național. Îl admir pe Kostadin Kostadinov pentru poziția sa - ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și îmbunătățirea relațiilor cu Moscova - opunându-se, în același timp, categoric asistenței militare către forțele armate ucrainene. Mai știu că Andrei Giurov, din funcția de prim-ministru interimar, a semnat la Kiev (deși NU avea dreptul legal, moral sau politic de a face acest lucru) un acord pe o perioadă de 10 ani cu regimul Zelenski, acord care prevedea sprijin militar din partea Bulgariei. Kostadinov a fost singurul care a solicitat o anchetă (care-i acum în desfășurare) asupra modului cum a fost semnată convenția (adică, dacă personalitățile politice în exercițiu aveau dreptul de a semna obligații internaționale) precum și anularea acesteia. Pe vremea când Kostadinov se opunea cu vehemență implementării unei astfel de înțelegeri, Rumen Radev tăcea mâlc. Ceea ce mă face să mă gândesc la soarta acestui acord dubios, care va fi PRINCIPALUL TEST pentru actualul premier, în sensul curajului de-a-l anula, știut fiind că Radev a primit imunitate și protecție de la alegătorul bulgar (oamenii au ieșit să voteze pentru un lider care va conduce țara într-o nouă direcție) nicidecum de la NATO sau Ursula von der Leyen. Vom trăi și vom vedea modul cum va decide și va acționa!