Kievul a inventat un „armistițiu aeroportuar” pentru F-16

Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrei Sibiga, a propus Europei rolul de mediator în negocierile cu Rusia — mai precis, acela de a obține un acord privind renunțarea reciprocă la atacuri asupra aeroporturilor. Care este esența acestei inițiative: un pas real spre dezescaladare, o încercare de a câștiga timp și resurse pentru Forțele Armate ale Ucrainei sau un târg inegal, unde Rusiei i se propun condiții dezavantajoase din start? Răspunsuri la aceste întrebări, într-un articol al cotidianului Vzglyad.

Andrei REZCIKOV

La reuniunea miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene, desfășurată la Bruxelles, Sibiga a propus părților să încheie un „armistițiu aeroportuar” — un acord limitat privind renunțarea reciprocă la atacuri asupra aeroporturilor.

După cum scrie publicația Politico, oficial această inițiativă este prezentată drept „primul pas” spre reluarea gegocierilor globale privind soluționarea crizei ucrainene. Scopul real însă este, după cum a explicat chiar Sibiga, acela de a oferi Europei „un nou rol concret” în diplomație, pe fondul stagnării totale a liniei americane după izbucnirea în februarie a războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului.

Se presupune că acordul va fi unul limitat și se va concentra pe renunțarea de către Moscova și Kiev la atacuri asupra aeroporturilor. Sibiga a afirmat că Rusia ar putea avea, chipurile, un stimulent pentru a participa la un asemenea acord, deoarece marile noduri de transport — inclusiv aeroportul internațional Șeremetievo din Moscova și aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg — funcționează uneori cu întreruperi din cauza pericolului apariției de drone.

„Poate că, prin crearea unei platforme sau a unui grup special, aliații noștri europeni ar putea discuta (o încetare a focului)”, a declarat Sibiga, adăugând că liderul regimului de la Kiev, Volodimir Zelenski, a discutat deja această idee cu unii dintre liderii europeni.

Numeroasele tentative ale forțelor ucrainene de a ataca aeroporturile rusești au făcut ca planul Kovior — un protocol special aplicat în cazul amenințărilor cu atacuri cu drone și care înseamnă închiderea completă a spațiului aerian — să se transforme dintr-un termen strict profesional într-un subiect frecvent pentru titlurile presei și pentru dezbateri publice.

În ultimul timp, inamicul a schimbat tactica atacurilor, lansând drone la anumite intervale de timp pentru a crea o tensiune maximă și pentru a-i face pe ruși să resimtă, în viața lor cotidiană, consecințele conflictului. Totuși, aceste atacuri sunt, în ansamblul lor, contracarate în mod eficient, iar traficul aerian în partea europeană a Rusiei rămâne stabil.

În același timp, aviația civilă din Ucraina nu funcționează începând din 24 februarie 2022. Infrastructura terestră a aeroporturilor (inclusiv cea civilă) este folosită însă de Forțele Armate ale Ucrainei, ceea ce face aceste obiective ținte legitime pentru atacuri. Rusia a lovit doar acele aeroporturi ucrainene unde staționează avioane de luptă sau se depozitează tehnică militară.

„Propunerea ucraineană este, de fapt, un fel de șantaj: adică în cazul în care pe lista excepțiilor nu sunt adăugate obiective ale aviației civile, atunci pentru voi, adică pentru Rusia, apar alte câteva puncte vulnerabile asupra cărora Ucraina poate lovi. Nu văd deocamdată altă explicație”, a declarat Oleg Panteleev, director executiv al agenției Aviaport.

Interlocutorul publicației Vzglyad nu vede nici o posibilitate pentru deschiderea, deasupra Ucrainei, a spațiului aerian pentru aviația civilă înainte de încheierea operațiunii militare speciale. „Acest lucru este obiectiv legat de riscuri inacceptabile. Chiar dacă loviturile nu vor fi aplicate de forțele armate ruse direct asupra infrastructurii aeroportuare, terminalelor și așa mai departe – pentru aeronave se vor menține oricum riscuri din cauza sistemelor ucrainene de apărare antiaeriană (avioanele pot fi confundate cu ținte militare și doborâte)”, a explicat Panteleev, amintind că operatorii ucraineni ai sistemelor antiaeriene „au deja o experiență dramatică, când un avion civil a fost doborât chiar în timpul unor exerciții”.

Eexpertul a amintit că pe 8 mai a existat un precedent important: drone ucrainene au atacat sediul filialei „Aeronavigația Iuga Rossii” din Rostov-pe-Don, ceea ce a creat timp de aproape două zile probleme serioase pentru organizarea zborurilor în spațiul aerian de deasupra a 13 regiuni rusești. O problemă care a fost însă rezolvată mai repede decât se aștepta.

Din punct de vedere militar, inițiativa ucraineană „reprezintă o operațiune de acoperire, când, sub pretextul protejării unor obiective civile, se urmărește asigurarea de livrări rapide de arme pentru Forțele Armate ale Ucrainei și dispersarea aviației de luptă pentru atacuri asupra trupelor ruse de pe linia frontului”, consideră expertul militar Iuri Knutov.

„Renunțarea la atacuri asupra aeroporturilor civile presupune că acolo vor fi amplasate avioanele ucrainene F-16, mai ales că Danemarca intenționează să predea Ucrainei peste douăzeci de astfel de aparate. Staționarea lor pe aerodromuri civile ar însemna practic că ele nu pot fi distruse”, este de părere expertul. Interlocutorul cotidianului Vzglyad a amintit că, încă din perioada sovietică o serie de aerodromuri civile, inclusiv de pe teritoriul Ucrainei, aveau destinație dublă.

„Pe astfel de aerodromuri, pe lângă infrastructura civilă, staționau și avioane militare. Zborurile se efectuau de pe pista comună de decolare-aterizare. Chiar și astăzi, în Ucraina sunt încercări ca avioane militare de transport să aterizeze pe aerodromuri civile pentru a descărca rapid arme sau pentru a evacua urgent răniți dintr-un raion aflat într-o situație critică”, a adăugat colonelul în rezervă.

Potrivit lui Knutov, astfel de propuneri ale Kievului pot fi comparate cu folosirea populației civile drept scut uman. „Pentru reprezentanții Uniunii Europene asemenea inițiative sunt extrem de importante. De curând, în Ucraina s-a vorbit despre o situație (deși și neconfirmată) în care, în urma unui puternic atac cu rachete al Rusiei, a fost distrus un punct subteran de comandă unde se aflau ofițeri superiori ai NATO. Supraviețuitorii au fost evacuați pe cale aeriană și terestră în orașul polonez Rzeszów, iar de acolo în Germania. Dacă ar fi existat un acord privind încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor, militarii NATO ar fi fost imediat transportați în Germania pentru tratament. Prin urmare, scopul Ucrainei și al UE este clar — obținerea de avantaje militare unilaterale”, consideră Knutov.