Ce a spus Putin la reuniunea Clubului ”Valdai”

Președintele a vorbit despre relațiile cu Occidentul și China, dezvăluind, totodată, detalii despre Acordurile de la Minsk

După discursul central rostit în ședina plenară a celei de-a XXIII-a reuniuni anuale a Clubului Internațional de Dezbateri ”Valdai”, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a răspuns la întrebările moderatorului dezbaterilor și ale participanților la întâlnire.

O parte considerabilă a discursului și a dialogului cu cei prezenți a fost consacrată relațiilor Rusiei cu Occidentul, conflictului din Ucraina, descurajării nucleare, colaborării cu SUA și China, precum și economiei ruse. Publicația „Vedomosti” a sintetizat principalele idei exprimate de șeful statului.

Despre Ucraina

Nu Rusia a început acțiunile militare. „Adevărul este că nu noi am fost cei care am vrut și nu noi am început să luptăm, împotriva noastră au început să lupte”, a declarat președintele.

De asemenea, el a amintit despre Acordurile de la Minsk. Potrivit lui Putin, sensul anumitor prevederi ale acestor documente era că, în cazul în care Ucraina aderă la NATO, sud-estul țării putea primi drept de separare. Președintele a spus că Rusia conta pe îndeplinirea înțelegerilor, dar că, ulterior, a ajuns la concluzia că țările occidentale nu au de gând să le pună în aplicare.

Putin a indicat statutul de neutralitate al Ucrainei drept unul dintre obiectivele Rusiei. El s-a referit la Declarația privind suveranitatea de stat a Ucrainei din 1991, în care era consfințită intenția țării de a deveni un stat permanent neutru, și a precizat că politica ulterioară a Kievului de aderare la NATO este privită de Moscova ca o chestiune ce afectează securitatea Rusiei.

Președintele a calificat drept ilogice propunerile de încetare reciprocă a atacurilor asupra obiectivelor de pe teritoriile Rusiei și Ucrainei, atât timp cât rămân în vigoare sancțiunile occidentale. El a mai afirmat că atacurile Ucrainei în adâncimea teritoriului rus nu sunt posibile fără sprijin informațional și tehnic al statelor occidentale.

Despre relațiile cu Occidentul și Europa

Putin a declarat că, după destrămarea URSS, în Occident a apărut sentimentul de „impunitate și permisivitate”. El a menționat operațiunea NATO împotriva Iugoslaviei ca fiind una dintre primele manifestări ale acestui sentiment. Potrivit spuselor sale, primul președinte al Rusiei, Boris Elțin, a încercat să ajungă la un acord cu țările occidentale în privința Iugoslaviei, dar poziția lui nu a fost luată în considerare.

În același timp, Putin a precizat că nu regretă încercările din anii ‘2000 de a îmbunătăți relațiile cu țările occidentale. Potrivit spuselor sale, aceste eforturi au permis Moscovei să se convingă că a făcut tot posibilul pentru a ajunge la înțelegeri. „Am făcut totul, am propus totul și am înțeles că acolo nu suntem așteptați”, a declarat președintele.

Rusia, a spus Putin, nu avansează condiții prealabile pentru restabilirea relațiilor cu statele europene. El a declarat că Moscova este pregătită să revină la cooperare și, în același timp, a criticat restricțiile UE privind interacțiunea anumitor state europene cu Rusia.

Președintele a mai declarat că Rusia nu intenționează să atace alte state „nici în 2029, nici în 2030, nici în 2050”. Dar, a subliniat el, în caz de atac, Moscova va riposta.

Despre Kaliningrad și armele nucleare

Putin a comentat declarațiile Ministerului de Externe al Rusiei privind o posibilă folosire a armei nucleare în cazul în care se încearcă o blocadă a regiunii Kaliningrad. Potrivit spuselor sale, nu este o tentativă de intimidare, ci răspuns la amenințările la adresa Rusiei.

Președintele a declarat că, în cazul unui atac direct asupra teritoriului Federației Ruse, problema folosirii „tuturor armelor” de care dispune țara va ajunge inevitabil pe agenda zilei. De asemenea, el a legat astfel de declarații ale Moscovei de intensificarea activității militare a NATO în regiunea baltică.

Despre libertatea navigației

Rusia va acționa în oglindă în cazul unor tentative de capturare a navelor rusești. Potrivit lui Putin, acțiunile de răspuns ar putea urma în diferite regiuni, inclusiv în Marea Baltică și în Oceanul Pacific.

În același timp, președintele a subliniat că Moscova se pronunță pentru libertatea navigației și se opune introducerii de restricții suplimentare. El a menționat că nu este nevoie de noi norme internaționale în acest domeniu din moment ce părțile nu respectă nici regulile existente.

Despre SUA și Trump

Putin a admis desfășurarea unei întâlniri trilaterale cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Chinei, Xi Jinping. El a subliniat că, pentru un asemenea summit, trebuie să fie o agendă concretă și consistentă.

În privința relațiilor cu Trump, președintele a spus că ele sunt de lungă durată și bune și a declarat că eforturile acestuia de a soluționa conflictul din Ucraina sunt sincere.

Potrivit lui Putin, restabilirea relațiilor dintre Rusia și SUA continuă să fie împiedicată de disensiunile acumulate de decenii. Moscova este interesată ca acești factori să rămână în trecut și să apară oportunități pentru o cooperare reciproc avantajoasă.

Despre armele strategice

Rusia nu se opune reluării negocierilor cu SUA în privința controlului armamentelor strategice, a declarat Putin. În același timp, Moscova nu a primit încă un răspuns la propunerile ei.

Președintele a menționat că Rusia dispune de arme pe care alte state nu le au și, de aceea, nu se consideră parte critic dependentă de procesul de negocieri. El a mai declarat că aproximativ 98% din forțele nucleare ruse reprezintă sisteme moderne.

Despre China

Putin a descris relațiile dintre Rusia și China ca fiind de încredere și de prietenie. Potrivit spuselor sale, rolul tot mai important al Beijingului în afacerile internaționale contribuie la stabilizarea politicii mondiale.

Președintele a mai anunțat că investitorii chinezi pot participa la exploatarea unuia dintre cele mai mari zăcăminte de cupru din Siberia. Decizia corespunzătoare urmează să fie supusă examinării unei comisii guvernamentale.

Despre activele occidentale și companiile străine

Putin a respins afirmațiile despre naționalizarea activelor din Rusia ale companiilor europene. Potrivit lui, Moscova „nu ia nimic de la nimeni”, iar transferul anumitor întreprinderi sub administrare externă este privit ca un mecanism ce permite păstrarea activelor și, în anumite condiții, restituirea lor proprietarilor.

În același timp, președintele a calificat inadmisibilă blocarea în Occident a rezervelor de aur și valută ale Rusiei și folosirea veniturilor obținute de pe urma acestor fonduri pentru a finanța Ucraina.

Despre economia Rusiei

Putin a descris situația macroeconomică din Rusia drept stabilă. Potrivit lui, datoria publică reprezintă aproximativ 17% din PIB, iar deficitul bugetului federal este estimat pentru 2026 la aproximativ 3%. În 2027, a declarat președintele, acest indicatorul ar putea scădea la 2%.

Putin a recunoscut existența unor probleme economice, dar și-a exprimat convingerea că Rusia va putea să le depășească.

Despre lumea multipolară

Întrebat despre viitorul sistemului mondial, Putin a declarat că acesta nu trebuie să devină bipolar sau construit în jurul a două-trei centre de putere. În opinia sa, lumea trebuie să rămână multipolară și să țină cont de diversitatea statelor și a modelelor de dezvoltare.