Esential-FrontPage

„Occidentul a crescut un monstru pe nume Ucraina și nu poate să-i facă față”

În ultimele zece zile, negocierile pentru soluționarea conflictului din Ucraina au căpătat noi contururi. Primindu-i la Kremlin pe emisarii speciali ai liderului american, Steve Witkoff și Jared Kushner (în imagine), președintele Rusiei, Vladimir Putin, a trasat o serie de poziții principiale, scrie publicația Rosbalt.

Nikolai SILAEV, cercetător științific principal la Institutul de Studii Internaționale MGIMO, a explicat într-un interviu acordat agenției Rosbalt de ce nici Statele Unite, nici Europa nu pot face față monstrului crescut de ei sub numele de Ucraina.

SUA au auzit Rusia

— A avut loc o nouă rundă de negocieri privind Ucraina, atât în format trilateral, cât și în formatul Rusia–SUA. Ce concluzii se pot trage din informațiile apărute în spațiul public?

— Principala concluzie: Statele Unite sunt gata să discute viitorul sistem de securitate europeană. Decenii la rând, ei au ignorat preocupările Rusiei în această chestiune. Acum par dispuși să discute, dar cu rezerve. Dacă vă amintiți, săptămâna trecută Kushner a scris că există Consiliul Rusia–NATO (când el încă funcționa), că acolo și trebuie discutat. Tot ce a spus el despre libertatea de alegere a alianțelor, iar asta vizează extinderea NATO, arată că americanii nu și-au schimbat, deocamdată, punctul de vedere. Dar asta este ce a declarat public, dar ce se află în realitate pe masă, nu știm.

— Dar pozițiile Rusiei și Europei sunt cunoscute?

— Poziția Rusiei este bine cunoscută. Și poziția Europei este cunoscută: europenii nu vor să discute viitorul sistem de securitate din Europa. Ei vor ca totul să rămână ca în 2021. Repet, poziția americană nu este încă pe deplin clarificată, dar dacă negocierile se desfășoară public, există, probabil, anumite motive raționale în acest sens.

— În același timp, SUA sunt principala țară din NATO și, oricum, fără ele o decizie este imposibilă. Pot Statele Unite să-și influențeze aliații europeni, să-i așeze la masa negocierilor și să discute constructiv cu Rusia despre un sistem comun de securitate?

— Mai devreme sau mai târziu, vor trebui să facă acest lucru și să accepte că nici Ucraina, nici Georgia nu vor deveni vreodată membre NATO. Întrebarea este doar când se vor împăca ele cu această realitate și cât sânge va mai curge până atunci. Ipocrizia poziției europene constă în faptul că europenii doresc să impună Europei, geografic vorbind, o ordine pe care ei înșiși nu o pot susține. Fără voința Statelor Unite, europenii nu au putut promova politica de extindere a NATO. Fără voința SUA și fără principalele eforturi depuse de americani, europenii nu puteau transforma Ucraina într-un cap de pod militar anti-Rusia.

Acum ei vor cere ca Ucraina să rămână și pe mai departe cap de pod militar antirusesc. Vor cere continuarea politicii de extindere a NATO, deși nu au forțe pentru așa ceva. Obiectivul lor este să readucă SUA la cursul politic pe care îl urmau până nu demult.

— Adică nu întâmplător Putin a exprimat o dorință foarte importantă: ca americanii să prelucreze cu europenii problema soluționării conflictului și ca europenii să se hotărască ce vor — pace sau război?

— Da, desigur. Încă din februarie 2008, Statele Unite au insistat, după cum spun americanii, să deschidă porțile NATO pentru Ucraina și Georgia. Deși americanii și mare parte din europeni știau foarte bine unde va duce acest lucru. Statele Unite însă, au insistat atunci asupra acestei poziții, iar acum europenii insistă ca americanii să rămână ei înșiși pe aceeași poziție.

Iar din moment ce Occidentul colectiv a creat această situație, tot el, fie și în interiorul lui, să se lămurească acum ce este de făcut.

Elitele europene se tem unele de altele

— Schimbarea politică a elitelor din Europa, ale cărei primele semne le observăm, are darul de a-i determina pe europenii să aleagă și să meargă pe relații pe termen lung cu Rusia, fără a provoca noi războaie la granițele noastre?

— În primul rând, este prea devreme să vorbim despre o schimbare a elitelor în Europa. Până acolo mai este foarte, foarte mult. În al doilea rând, noi nu știm deloc care este poziția forțelor care vor veni în locul actualilor lideri europeni.

— În campaniile electorale se spune una, dar ajunși la putere pot face cu totul altceva?

— Absolut corect. Un exemplu elocvent: premierul Italiei, Giorgia Meloni.

În al treilea rând, Europa s-a trezit pentru prima dată în istoria ei la periferia politicii mondiale și deja se îndreaptă spre periferia economiei mondiale. Chiar dacă acest ultim proces nu se desfășoară foarte rapid, el avansează cu siguranță mai repede decât procesul de reînnoire a elitelor politice. Pentru europeni, un conflict cu Rusia în această situație reprezintă, din păcate, acel instrument cu ajutorul căruia ei încearcă să-și păstreze influența în politica mondială.

În plus, europenii intră în conflict cu Rusia deoarece principala lor teamă este confruntarea, sunt conflictele din interiorul continentului. Ei amplifică frica față de Rusia pentru a înăbuși groaza pe care o simt dintotdeauna unii față de alții: Franța față de Germania, Polonia față de Germania și așa mai departe.

Este loc pentru Europa la masa negocierilor?

— Potrivit lui Kushner, europenii doresc să participe la negocieri și să pună capăt conflictului din Ucraina. În ce condiții, în ce circumstanțe ar accepta Rusia includerea europenilor?

— În general, toți vor încheierea conflictul, doar că vor cu rezultate diferite. Una este dacă europenii sunt dispuși să analizeze serios revendicările Rusiei (demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, statutul de neutralitate al Ucrainei, neextinderea NATO) și să caute modalități de a le satisface. Dacă europenii sunt gata să discute astfel de lucruri, cred că Rusia va fi de acord cu participarea lor la negocieri.

Al doilea moment: Europa este, de fapt, cine? Există celebra afirmație a lui Henry Kissinger, care privea cu un anumit scepticism integrarea europeană și care spunea așa: „La ce număr de telefon trebuie să suni ca să răspundă Europa?”

Din punct de vedere formal, în momentul de față nu este clar pe cine trebuie să suni: pe Ursula von der Leyen sau Kaja Kallas. Dar nici prima, nici cealaltă nu este potrivită pentru rolul de negociator din partea Europei din punctul de vedere al rezultatelor acestor negocieri: poziția lor este cunoscută și nu sunt semne că va fi revizuită. Atunci, cine?

— Liderii Finlandei și Norvegiei l-au sunat recent pe Putin…

— L-au sunat și imediat au fost dur mustrați de presă și de liderii europeni, pe motiv că ar fi încălcat, chipurile, poziția comună.

Să presupunem că va apărea un negociator dintr-o țară europeană. A doua zi va ieși aceeași Kaja Kallas și va spune că el nu reprezintă Europa, că UE nu este interesată de ce s-a înțeles el acolo cu Rusia. Și aici nu este vorba nici măcar despre convingerile Kajei Kallas sau ale Ursulei von der Leyen. Problema este că Uniunea Europeană este subiect de drept internațional și subiect al politicii internaționale, iar pozițiile țărilor care fac parte din Uniunea Europeană pot fi destul de diferite și nu există nicio metodă sigură prin care aceste puncte de vedere să poată fi aduse rapid la un numitor comun.

Se poate aștepta la nesfârșit, dar însăși structura Uniunii Europene este de așa natură încât este incredibil de greu să negociezi cu ea. Este o structură destinată să armonizeze interesele interne foarte diferite ale Uniunii Europene și să dea țărilor candidate tot felul de ”teme pentru acasă”, cum le numesc ei. Asta nu e diplomație…

— Mai degrabă subordonare…

— Da, în esență, este subordonare. Dar Rusia nu se subordonează Uniunii Europene. Și multe proiecte importante de apropiere dintre Rusia și statele europene, multe acorduri economice s-au lovit adesea tocmai de structura Uniunii Europene, care pur și simplu nu este concepută pentru astfel de lucruri. Astea sunt limitele participării depline a europenilor la negocierile privind Ucraina. Cum vor rezolva SUA această chestiune, vom vedea. Deocamdată, nu prea le reușește să comande Europa.

Nu vor fi „zone gri” și trupe de intervenție la granițele Rusiei

— La întâlnirea cu Witkoff și Kushner, Putin a repetat din nou că prezența de trupe străine pe teritoriul Ucrainei este inacceptabilă pentru Rusia și că ele vor deveni ținte legitime pentru armata rusă. În plus, Rusia nu ia în calcul nici un fel de „zone gri” — este doar frontiera de stat. Sunt acestea puncte principiale asupra cărora părțile nu pot ajunge la o înțelegere?

— Cred că, dacă președintele a declarat acest lucru public, și nu o dată, înseamnă că e o poziție principială. Putin a spus de câteva ori cum se va termina pentru țările europene intervenția din Ucraina.

Altă chestiune poate fi întrebarea: europenii discută introducerea de contingente militare în Ucraina pentru că au de gând să le trimită acolo sau pentru că vor să saboteze orice înțelegere? Observatorii occidentali au unele îndoieli că europenii dispun de un contingent care să aibă vreo însemnătate pentru conflictul ucrainean. Au ei suficiente trupe terestre care să îndeplinească astfel de misiuni?

Nici o palmă din pământul natal cedată inamicului

— Medinski a declarat zielele trecute că Rusia va recupera, ”într-un fel sau altul, fiecare palmă din pământul nostru”. Ce ar putea însemna acest lucru, în opinia dumneavoastră?

— Aici sunt câteva linii directoare. Prima: Rusia își va atinge obiectivele stabilite prin metoda prin care va fi posibil acest lucru: dacă va fi cale diplomatică este bine, dar daca va fi cale militară, astunci militară să fie.

Doi: suntem pe un teren oarecum nesigur, pentru că sunt prea puține informații. Și, apropo, este bine că sunt puține informații: dacă negocierile se desfășoară cu ușile închise și din sală puține ajung în afara ei, înseamnă că se dezbat chestiuni cu adevărat consistente, serioase.

În 2025, după întâlnirea de la Anchorage a președinților Rusiei și Statelor Unite, în presa occidentală au circulat diverse zvonuri despre așa-numitele compromisuri teritoriale. Cred că, rostind această frază, Medinski, dar și președintele, când afirmă că linia de demarcație reprezintă frontiera de stat — iar frontiera de stat, după cum se știe, urmează limitele administrative dintre Ucraina cu Republicile Populare Donețk și Lugansk, cu regiunile Herson și Zaporojie, risipesc zvonurile despre compromisuri teritoriale.

Altceva este că una dintre variantele de încetare a focului propuse de Rusia în 2025, la Istanbul, presupunea ca problema frontierei să nu fie soluționată imediat, ci pe durata negocierilor. Tocmai acesta este sensul cuvintelor rostite de Medinski.

Succesul de la Aleșki — o șansă pentru Konstantinovka

— Putin a propus organizarea unei misiuni umanitare la Konstantinovka, după modelul Aleșki. Este posibilă repetarea succesului acestei misiuni?

— Este absolut posibil. Altceva este că poziția părții ucrainene nu este clară. Natura confruntărilor este de așa natură încât evacuarea populației civile din zona operațiunilor militare este extrem de dificilă. Pentru populația civilă nu este lipsit de pericol.

— Da, Forțele Armate ale Ucrainei atacă tot timpul cu drone inclusiv populația civilă…

— Ucraina îi atacă pe toți, fără să facă distincție între civili și militari. Dacă Aleșki va deveni un exemplu, acest lucru va fi, desigur, benefic.

Problema este că, în cazul Aleșki, ucrainenii au declanșat o campanie împotriva Rusiei. Ne-au acuzat că blocăm orașul, chiar dacă, în tot acest timp, ei singuri l-au blocat. Dar a apărut inițiativa americană privind o încetare a focului pentru evacuarea populației civile, iar Ucraina nu putea să o refuze. În acel caz, poziția sa ar fi devenit destul de ambiguă.

În privința altor orașe și sate situate în apropierea frontului, care s-au trezit în aceeași situație ca Aleșki, Ucraina nu a desfășurat însă nici un fel de campanie. Iar aici Kievul poate foarte bine să tergiverseze problema.

— Chiar dacă americanii vor insista?

— Da, chiar și dacă americanii vor insista. Ascultați, prin vocea președintelui Trump, americanii au cerut să nu fie aplicate lovituri asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

— Ucrainenii s-au abținut o săptămână.

— Da, s-au abținut o săptămână. Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, i-a declarat public lui Putin că nu înțelege motivele operațiunii militare speciale, pentru ca Ucraina să nu atace Consorțiul Conductei Caspice. Și aici rezultatul se știe: atacurile au fost reluate.

De aceea, când se spune că Ucraina nu este independentă, nu este suverană, că Ucraina este condusă de Occident, că Ucraina este o marionetă, nu este chiar așa.

Este un monstru pe care Occidentul însuși l-a crescut și cu care nu se descurcă de fiecare dată.

— Și știu ce să facă cu acest monstru?

— Cred că au o anumită idee despre ceea ce ar dori să facă și încearcă să facă acel lucru. Ei vor să facă Ucraina o veșnică amenințare pentru Rusia, o armă veșnică, al cărei vârf este îndreptat spre Rusia. Vor să facă din Ucraina venșnicul lor cap de pod militar împotriva Rusiei. Și ar dori, în același timp, ca Ucraina să fie condusă și controlabilă.

Pace veșnică în Ucraina

— Putin a declarat că el ar dori în Ucraina să fie o pace veșnică. În ce condiții ar fi posibil acest lucru?

— Ar fi posibil cu condiția ca elita politică ucraineană să-și iubească și să-și compătimească propriul popor. Deocamdată, nu îl iubește și nu îl compătimește. Elita politică ucraineană vede poporul ei ca material consumabil pentru propriile proiecte, fie politice, fie de corupție.

Să-ți iubești, compătimești și să-ți respecți poporul presupune ca tu să nu îl obligi să-și schimbe limba maternă doar pentru că așa ți-a venit ție pe chelie, pentru că proiectul tău politic îți dictează acest lucru. Nu interzici poporului să meargă la biserica la care merge și la care au mers multe generații ale strămoșilor lui. Tu nu impui poporului drept eroi naționali niște ucigași și călăi. Nu aduci relațiile cu vecinii într-o asemenea stare, încât Rusiei, cel mai mare, cel mai puternic vecin, cel mai apropiat din punct de vedere cultural, să nu-i mai rămână nici un alt mijloc cu excepția forței pentru a elimina amenințarea care provine de pe teritoriul Ucrainei.

— În ce măsură ne-am apropiat, de această dată, de încheierea conflictului?

— Fiecare zi ne apropie de acest moment. Iar din ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile se conturează impresia că spațiul și posibilitățile pentru diplomație s-au extins. Dar nu s-au extins de la sine, le-au extins soldații ruși.

Owner

Recent Posts

SVR, despre temerile UE legate de Serbia

Uniunea Europeană se teme că, după alegeri, Serbia și-ar putea păstra cursul independent, a declarat…

4 ore ago

Summitul APEC: Putin a atins punctele nevralgice ale Occidentului

La summitului APEC, de la Shenzhen, președintele Rusiei, Vladimir Putin, în cuvântatrea sa (în imagine),…

6 ore ago

Iresponsabil! Stubb, despre refuzul Europei de a negocia direct cu Rusia

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că țările europene acționează iresponsabil, lăsând pe mâna Statelor…

6 ore ago

Riabkov a exclus participarea europenilor la negocierile privind Ucraina

Riabkov: Nu se pune problema participării europenilor la negocierile privind Ucraina Reprezentanții țărilor europene nu…

7 ore ago

Putin a evaluat discuția pe care a avut-o cu Xi Jinping

Discuțiile cu președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, pe marginea summitului APEC de la Shenzhen…

8 ore ago

Rusia a câștigat Campionatul Asiatic pe echipe la șah

Echipele Rusiei au câștigat Campionatul Asiatic de șah pe echipe, care s-a desfășurat la Abu…

8 ore ago