Pentru prima dată în istorie: Rusia a depus plângere interstatală la CEDO, împotriva Ucrainei

Pentru prima dată în istoria sa, Rusia a depus o plângere interstatală la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), împotriva Ucrainei, în legătură cu evenimentele din 2014, informează agenția TASS.

Procuratura Generală a Rusiei a anunțat că Rusia a apelat la CEDO în baza articolului 33 al Convenției privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Demersul vizează evenimente care au urmat schimbării forțate a puterii în Ucraina, în februarie 2014 și conține descrierea detaliată a procesului de promovare în structurile de stat ale Ucrainei a forțelor naționaliste.

Strasbourg. Sala de ședințe a CEDO/ Foto: Regnum.ru

Plângerea se referă la 10 grupuri principale de infracțiuni:

1. Blocada apei în Crimeea

Moscova a calificat închiderea în Crimeea, în aprilie 2014, a canalului de alimentare cu apă din Nipru, drept răzbunare pentru că locuitorii Peninsulei au ales să se alătura Rusiei.

Procuratura Generală a Rusiei a amintit că Niprul traversează teritoriile a trei state: Rusia, Republica Belarus și Ucraina, izvorând din Regiunea Smolensk, în Rusia, iar ca fluviu transfrontalier ”aparține” nu doar Ucrainei.

Decizia Kievului de a închide principala sursă de alimentare cu apă dulce a Peninsulei Crimeea a avut consecințe dintre cele mai negative: s-au înrăutăți condițiile de viață ale întregii populații a Crimeii, în special a celor mai vulnerabile categorii ale populației – invalizi, persoane în vârstă, copii, femei însărcinate.

Potrivit estimărilor grupului de lucru al Consiliului de stat al Crimeii, suma daunelor provocate bugetului republicii se ridică la 819,52 miliarde ruble (9,4 miliarde de euro).

2. Sancțiuni împotriva Rusiei

Procuratura Generală solicită ca sancțiunile împotriva companiilor rusești din Ucraina să fie considerate drept încălcare a Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

Instituția a subliniat că, ”în urma punerii în aplicare a persecuțiilor politice, în urma introducerii de sancțiuni de către autoritățile ucrainene, o serie de mari companii rusești din sectoarele energetic, bancar și telecomunicații, precum și (sau) filialele acestora (de exemplu, LUKoil, Sberbank, VS Bank, Prominvestbank, banca VTB, BM-banka, rețeaua socială Vkontakte, ce intră în holdingul Mail.ru Group, holdingul informațional Yandex și multe alte organizații) au fost nevoite să-și înceteze activitatea pe piața ucraineană, ceea ce a însemnat daune materiale consistente”.

3. Catastrofa Boeingului malaezian

Rusia solicită să fie recunoscută responsabilitatea Ucrainei pentru decesul, în 2014, al pasagerilor avionului Boeing-777 aparținând companiei ”Malaysian Airlines”, deoarece autoritățile țării nu au închis spațiul aerian din zona ostilităților militare. În plus, Kievul a prezentat dovezi fabricate, pentru a transfera vina sa asupra Moscovei.

În sesizare se arată că Ucraina nu a efectuat o investigație independentă și eficientă privind circumstanțele neînchiderii, de către oficialitățile competente, a spațiului aerian.

«Ucraina poartă în totalitate responsabilitatea pentru moartea pasagerilor și a membrilor echipajului avionului de linie Boeing-777 al companiei ”Malaysian Airlines” (…), precum și pentru suferințele pricinuite rudelor celor decedați», se arată în textul plângerii.

4. Bombardarea Donbassului

Moscova cere să fie recunoscută drept încălcare a normelor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului bombardarea și uciderea locuitorilor Donbassului de către militari ucraineni. Despre caracterul premeditat al acțiunilor militarilor ucraineni vorbesc de la sine situații precum dezactivarea deliberată, în mod regulat, a ”stației de filtrare a apei din Donețk”, care asigură cu apă potabilă aproae 350.000 de oameni.

După cum se subliniază în plângere, ”războiul civil a creat condiții insuportabile pentru viața oamenilor în regiunile Donețk și Lugansk ale Ucrainei și a provocat un val de refugiați”. Rusia a primit peste 2,5 milioane de refugiați de pe teritoriul Ucrainei, în special din regiunile Donețk și Lugansk.

Rusia indică, de asemenea, încălc area constantă, de către partea ucraineană, a regimului de încetare a focului. Continuă și astăzi să se tragă asupra civililor și infrastructurii civile de importanță critică din estul Ucrainei.

5. Moartea rușilor pe teritoriile vecine cu Donbassul

Moscova acuză Kievul de moartea unor cetățeni ruși în teritoriile situate la frontiera cu Donbassul. Rusia ridică problema practicării în mod sistemati de către autoritățile ucrainen a încălcării drepurilor cetățenilor ruși.

Este vorba despre locuitorii pașnici din localitățile Regiunii ruse Rostov (Novoșahtinsk, Donețk – un oraș omonim cu Donețk din Donbass, Kuibîșev și altele), care au devenit victimele tirurilor trase de militarii ucraineni.

”Din iunie 2014 până în prezent, au murit un număr semnificativ de cetățeni ruși – locuitori și angajați ai Punctelor de control a frontierei, fiind, de asemenea, distruse și deteriorate bunuri situate pe teritoriul Rusiei”, a adăugat Procuratura Generală.

6. Neelucidarea asasinatelor din Kiev și Odessa

Rusia solicită să fie considerată încălcare a normelor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului neelucidarea, în Ucraina, a crimelor oribile din perioada Maidanului, la Kiev, și de la Casa Sindicatelor din Odessa, în 2014.

Procuratura Generală a subliniat că autoritățile Ucrainei nu doar că nu au suprimat acțiunile naționaliștilor, dar le-au stimulat și acoperit mai bine de șapte ani, fără să efectueze vreo anchetă independentă și eficientă a infracțiunilor menționate.

”Nici organizatorii, nici autorii direcți ai infracțiunilor nu au fost nici până acum trași la răspundere penală”, a subliniat instituția.

7. Răpiri și tortură

Rusia solicită să fie recunoscut faptul că Ucraina a încălcat normele europene privind interzicerea torturii și a răpirilor de persoane.

Procuratura Generală a anunțat, de asemenea, un număr însemnat de răpiri de cetățeni ruși de către militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei și de către alte subunități militare ale Ucrainei.

În plângere este menționat inclusiv exemplul răpirii unui cetățean al Rusiei care se deplasa pe teritoriul Ucrainei în cadrul unui convoi civil umanitar rus, asupra căruia au deschis focul luptători din batalionul paramilitar ucrainean ”Aidar”, ce face pare din ”Garda Națională a Ucrainei”. Locul unde să află acest cetățean rus nu a fost nici până acum stabilit.

8. Atacuri asupra jurnaliștilor

Rusia precizează cazuri de atacuri neîncetate, în Ucraina, asupra jurnaliștilor de opoziție și lipsa unei investigații eficiente a crimelor comise împotriva acestora.

Moscova a amintit de asasinarea, în exercitarea activității lor profesionale, în Ucraina, a următorilor jurnaliști ruși: cameramanul postului de televiziune Pervîi kanal, Anatoli Klian, operatorul de sunet și corespondentul VGTRK, Aleksandr Voloșin și Igor Korneliuk, corespondentul foto al agenției de presă ”Rusia Astăzi”, Andrei Stenin, de atentatul asupra vieții cetățeanului rus Fiodor Zavaleikov, cameraman al agenției video RT RUPTLY, capturarea cu cerere de răscumpărare în valoare de 200.000 de dolari a jurnaliștilor companiei de radio și televiziune ”Zvezda”, Evgheni Davîdov și Nikita Konașenkov – operațiune întreprinsă de militari ucraineni, membri ai ”Gărzii Naționale a Ucrainei” și ai mișcării ”Pervîi sektor”.

Procuratura Generală a adăugat că în Ucraina a fost limitat sau stopat accesul la numeroase resurse informaționale de opoziție sau în limbă rusă (cum ar fi posturile de televiziune de opoziție 112 Ukraine, NewsOne și Zik), precum și a resurselor de limbă rusă – Pervîi kanal, VGTRK, ”Zvezda”, TNT, Ren-TV, TV-Țentr, NTV+, RT, a agenției de știri RIA Novosti (inclusiv a filialei ei ucrainene), a platformelor de internet ”Vkontakte”, ”Odnoklassniki”, RBK și Yandex”.

9. Activitatea site-ului ”Mirotvoreț”

Procuratura Generală a cerut ca site-ul ucrainean ”Mirotvoreț” să fie recunoscut că a încălcat drepturile cețățenilor în baza mai multor articole ale Convenției Europene pentru Drepturile Omului. Site-ul extremist a fost creat în august 2014 cu sprijinul autorităților Ucrainei ”pentru un mai mare efect în timpul operațiunilor de ”epurare” a politicienilor și jurnaliștilor de opoziție”, a adăugat instituția.

Până la 14 martie 2021, în baza de date a site-ului se aflau informații referitoare la peste 240.000 de persoane și 3,5 milioane de fotografii, adunate prin metode ilegale și mijloace de spionaj, postate fără consimțământ.

În baza de date a site-ului au fost introduse nu doar date referitoare la cetățeni ruși și ucraineni. În mai 2016, acolo au fost publicate date personale ale jurnaliștilor, inclusiv ale unor reporteri AFP, Al Jazeera, Le Monde, BBC, Reuters, Forbes. În pofida scandalului, site-ul continuă să funcționeze.

10. Interzicerea limbii ruse

Rusia solicită să fie recunoscută drept discriminare interzicerea limbii ruse în Ucraina.

Procuratura Generală a amintit că Ucraina este un stat multinațional, unde aproape un sfert din populație consideră rusa drept limbă maternă.

Un nou conflict public în jurul limbii ruse a fost provocat de autoritățile ucrainene în 2021, după intrarea în vigoare a anumitor prevederi din legea privind limba de stat.

Instituția a subliniat că, ”din 2014, autoritățile ucrainene au concediat și continuă să dea afară din unitățile de învățământ cadre didactice din ciclul uman (limba și liberatura rusă, filosofie, etc.) inclusiv pentru utilizarea limbii ruse sau pentru afirmații critice la adresa autorităților ucrainene, lăsându-i fără loc de muncă și fără mijloace de trai, forțându-i să emigreze în Rusia”.