Istoricul rus Tatiana Maliutina: Printre arhivele, n-am întâlnit jurnalul mareșalului Antonescu

Cu prilejul lansării de carte a istoricului rus Tatiana Maliutina „Aventura lui Ion Antonescu: românii în războiul împotriva URSS 1941-1944”,  care a avut loc la Casa Rusă din București, autoarea a acordat un scurt interviu pentru ”Vești din Rusia”. Vă prezentăm acest interviu:

– Care au fost etapele eliberării României de sub fascism? 

Tatiana Maliutina: – Este dificil de distins etapele cronologice, totul s-a petrecut destul de rapid. Ceea ce se poate încerca este de a evidenția două etape nu foarte cronologice, dare car diferă prin conținutul lor cronologic: 23 august-25 octombrie 1944 – etapa militară de eliberare de fascism (se are în vedere de trupele Germaniei naziste) și de la începutul lunii noiembrie 1944, până la sfârșitul lunii aprilie 1945 – etapa politică de eliberare de fascism (se are în vedere curățarea de elemente fasciste și transformările democratice ale guvernului Frontului Național Democrat, ]n urma dictaturii antonesciene). 

Nu trebuie uitată și prima fază de eliberare care a început concomitent cu trecerea frontierei sovieto-române de către Armata Roșie, pe dată de 26 martie 1944, ca urmare a operațiunii Umani-Botoșani a trupelor sovietice. Luptele crâncene, cu mari pierderi din ambele părți, au continuat pe teritoriul câtorva județe românești aproape cinci luni, în paralel cu pregătirile pentru operațiunea militară, ofensiva de la Iași și Chișinău. Ea a început la 20 august și a distrus, în câteva zile, grupul de armate germane ”Ucraina de Sud” care era principalul pilon de rezistență al regimului fascist din România.

– În ce măsură sursele istoriografice sovietice își păstrează actualitatea? 

Tatiana Maliutina: – Istoriografia sovietică a acordat un loc important participării trupelor române la cel de-al Doilea Război Mondial. Având însă în vedere faptul că România a făcut parte din Organizația Pactului de la Varșovia, de toate problemele țării a fost acuzat Antonescu și ”clica” lui. Poporul român era privit drept ostatic al conducătorului. 

Cu toate acestea, aceste lucrări nu și-au pierdut din actualitate, deoarece conțin importante materiale axate pe fapte sau pe amintirile personale ale participanților direcți la acele evenimente. Printre aceste materiale se află lucrări atât cu caracter general, cât și legate de operațiuni militare concrete. Și toate abordează diferite aspecte ale participării României, ca satelit al Germaniei fasciste, în războiul împotriva Uniunii Sovietice și ca aliat al URSS în lupta împotriva Germaniei hitleriste. 

În monografia mea fac o trecere istoriografică destul de detaliată a literaturii sovietice care are legătură cu tema cercetării mele. 

– S-a găsit jurnalul mareșalului Antonescu, pe care l-a ținut pe durata cât s-a aflat în arest? 

Tatiana Maliutina: – Sfera mea de interes a vizat exact acțiunile militare ale trupelor sovietice împotriva forțelor armate ale României regale pe frontul sovieto-german (1941-1944). Prin urmare, am lucrat în special cu documente ale Arhivei Centrale a Ministerului Apărării al Rusiei. Documentele românești capturate sunt păstrate la Podolsk, în fondul nr. 500. Dar printre ele eu nu am întâlnit jurnalul mareșalului. 

Ofițerii de rang superior ai armatelor inamice care au fost capturați erau duși pentru interogatoriu în Lubianka. Tot acolo, în Arhiva Centrală a FSB s-au păstrat o serie de dosare de investigații. Dar nu am lucrat cu acele documente. 

La Voronej, la Universitatea Pedagogică de Stat există o școală științifică de cercetători-istorici, care studiază participarea forțelor armate ale țărilor-satelit ale Germaniei în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Ea a fost înființată de cunoscutul istoric militar rus, doctor în științe istorice, profesor, rectorul Universității noastre, Serghei Ivanovici Filonenko. El a publicat cinci volume de documente despre luptele de pe Don, inclusiv cele din Arhiva Centrală a FSB, dar cu precădere despre generalii italieni din Corpul alpin, care au fost luați prizonieri de militarii sovietici.