Myśl Polska: Adio, Europa? Rusia va câștiga în conflictul din Ucraina

Conflictul din Ucraina trebuie calificat drept o confruntare dintre Rusia și Occident, scrie Antoni Koniuszewski pentru publicația Myśl Polska. De fapt, este finalul amânat al celui de-al Doilea Război Mondial, în care totul este în joc, în special pentru Moscova. Actuala situație mondială este de așa natură încât Rusia va învinge din nou în această confruntare.

Încă de pe vremea țarului Petru cel Mare, după înfrângerea suedezilor la Poltava și întărirea influenței sale în Prima Rzeczpospolita, aflată în declin în acea perioadă, Rusia a devenit un element permanent al peisajului politic european. De atunci, ea a avut o participare activă în toate evenimentele, tratatele și deciziile cheie.

Rusia a purtat o serie de războaie: și în coaliții, și de una singură. De asemenea, ea este legată de continent prin legături economice profunde și atotcuprinzătoare, Angia fiind, în special, încă de pe vremea lui Ivan cel Groaznic, cel mai mare consumator mondial de produse din Siberia și, înainte de toate, de cereale, dar și de produse chinezești aduse la Londra de negustorii moscoviți. Așa a fost, dar va fi așa și în continuare? Îndoielnic, mai ales în contextul actualului conflict, izbucnit la marginea vestică a Marii Stepe – în sensul geopolitic al acestui termen.

La fel ca multe alte conflicte considerate deosebit de importante și actualul conflict are o serie de semnificații. El poate fi citit în mod diferit, atât în ceea ce privește evoluția lui, cât și din punctul de vedere al consecințelor sale previzibile. El se derulează pe diferite planuri și trebuie calificat drept o confruntare dintre Rusia și Occident. Astfel, acest conflict are, de asemenea, caracterul unei rivalități  între civilizații, inclusiv o rivalitate între religii. Se poate spune că este o luptă nu pe viață, ci pe moarte, adică totul este în joc. Mai ales pentru Kremlin. S-ar fi părut că Moscova trebuia să evite mize atât de ridicate, dar și-a asumat riscul. Aparent, nu a avut altă alegere. De asemenea, se poate presupune chiar că este finalul amânat al celui de-al Doilea Război Mondial, când mulți credeau că, după victoria asupra celui de-al Treilea Reich, inevitabil se va produce o confruntare între puterile învingătoare. Dar ”pacea rece” s-a prelungit atât de mult încât au apărut motive de a pune la îndoilă probabilitatea unei noi bătălii cheie.

Cu toate acestea, avem ceea ce avem. Destrămarea Uniunii Sovietice, expansiunea Chinei – toate au zdruncinat atât de puternic echilibrul global, încât bătălia a devenit, se pare, o necesitate. La asta a condus o serie întreagă de eșecuri ale expedițiilor americane, inclusiv atacul asupra unui stat european, Serbia. Cine s-ar mai fi gândit că, după asemenea evenimente, situația internațională încă mai este sub control, s-a înșelat profund. Problema este că acest conflict a început de mult, în momentul în care în estul Europa s-a încheiat Primul Război Mondial. S-a încheiat cu Pacea de la Brest, care a pus capăt luptei dintre puterile central-europene cu Rusia.

Să ne amintim granițele stabilite atunci! După părerea mea, nu ar trebui să existe nicio îndoială că această înțelegere a fost mai degrabă un acord de încetare a focului decât un tratat de pace. Dar din cauza confluenței diferitelor circumstanțe, numai acum au apărut condițiile pentru o confruntare finală între Rusia și Occident. Numai că, de data aceasta, Occidentul este condus de anglo-saxoni, nu de germani. Diferențe sunt multe, dar sunt și destule analogii. Înainte de toate, este vorba de aceeași bătălie pentru posesia părții europene a Heartland-ului.

În acest context, așa-numita problemă ucraineană, problema existenței acestui stat, a perspectivelor lui etc., înseamnă prea puțin. Nu asta este problema. Nu soarta Kievului ca entitate politică separată are vreo importanță reală aici și, cu atât mai mult, nu soarta poporului ucrainean. Pe niciunul dintre participanții-cheie la acest duel acest lucru nu-i preocupă în mod deosebit. Mai trebuie adăugat că, pe arena internațională, nici țara noastră nu înseamnă mai mult decât Ucraina. De regulă, polonezii trăiesc în captivitatea unor iluzii colosale. Dar să revenim de la particular la general. Situația mondială actuală este de așa natură încât Rusia va învinge încă o dată în acest conflict, dacă nu va pierde. Nu acesta este însă motivul pentru care rușii și-au asumat acest risc?!