UE a trecut la amenințări șocante la adresa autorităților Georgiei

Un nou scandal a izbucnit în relațiile dintre Tbilisi și Bruxelles. În UE premierului Georgiei i s-a amintit în mod amenințător de soarta premierului slovac, Robert Fico, victima unei tentative de asasinare pentru refuzul de a susține escaladarea conflictului din Ucraina. În opinia experților, Bruxelles-ul nu numai că și-a dezvăluit, astfel, adevărată atitudine față de atentatul la viața lui Fico, dar a făcut din șantajul cu crima o normă în relațiile cu liderii altor țări, scrie, într-o analiză pe această temă, publicația Vzgliad.

Comisarul european pentru extindere, Olivér Várhelyi a recunoscut zilele trecute că a evocat atentatul la viața premierului Slovaciei, Robert Fico, în discuția telefonică purtată cu premierului Georgiei, Irakli Kobahidze. Cei doi au discutat despre legea agenților străini. Dar, a apreciat oficialul european, vorbele lui nu au fost o amenințare, au fost „smulse din context”.

„Vreau să exprim sincerele mele regrete că o parte din discuția noastră a fost smulsă din context”, a subliniat comisarul european. De asemenea, el a îndemnat să nu fie agravată o „situație fragilă” prin adoptarea unei legi care ar putea duce la o polarizare suplimentară pe străzile din Tbilisi. „În acest context am menționat eu incidentul tragic din Slovacia”, a menționat Olivér Várhelyi.

Kobahidze este de altă părere. Potrivit spuselor sale, amenințarea a fost „șocantă”. „Când, în contextul șantajului legat de Legea transparenței este menționat premierul Slovaciei, care în urmă cu câteva zile a fost victima unui tentative de asasinat și care acum este sub tratament, acest lucru ne îngrijorează extrem de mult”, a adăugat premierul, explicând că a considerat că este obligația lui de a dezvălui această informație „în scop profilactic”.

Vzgliad aminteșete că atentatul la viața lui Fico a fost comis la mijlocul lunii mai. Premierul slovac a fost rănit prin împușcare. Atacatorul s-a dovedit a fi Juraj Cintula, un scriitor și susținător al partidului de opoziție ”Slovacia Progresivă” în vârstă de 71 de ani. Mai târziu, Cintula a recunoscut că nu este de acord cu politica guvernului și a cerut, de asemenea, continuarea sprijinului militar pentru Ucraina.

În ceea ce privește Georgia, țările occidentale au trecut acum la o amplă revizuire a relațiilor cu Tbilisi din cauza Legii privind agenții străini, după cum a declarat Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken. Critici la adresa legii au lansat, de asemenea, țările UE, care au amenințat Georgia cu suspendarea procedurii de integrare. Ca răspuns, Tbilisi a apreciat că responsabile de înrăutățirea relațiilor sunt Statele Unite și alte țări UE, care anunță public și nepublic sancțiuni împotriva republicii și susțin, de asemenea, protestele radicalilor.

Anterior, președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, a anunțat că a respins prin veto legea cu privire la ”Transparența influenței străine”, catalogată de radialii locali drept „lege rusească”. Parlamentul georgian intenționează să treacă de veto-ul președintelui. Autoritățile georgiene cer celor care critică legea argumente în favoarea abrogării acesteia și spun că încă nu au auzit nimic.

Ulterior, secretarul de presă prezidențial rus, Dmitri Peskov, a declarat ca nefondate afirmațiile opoziției georgiene conform cărora proiectul de lege este „rusesc”. Potrivit spuselor sale, acum aproape toate statele luptă împotriva agenților străini, iar autor al unui astfel de „sistem de luptă” sunt Statele Unite.

Printre experții georgieni, comportamentul lui Várhelyi a provocat „sentimente oribile”. „Să evoci situația cu Fico arată criza profundă cu care se confruntă Uniunea Europeană, remarcată de mulți analiști. Acest lucru a amintit inclusiv de seria de scandaluri cu europarlamentarii, de corupție și așa mai departe”, a declarat expertul georgian Petre Mamradze.

„Várhelyi însuși a confirmat că a amintit de Fico. Deci, ce se întâmplă? Guvernul ales democratic al Georgiei decide să adopte o lege care, deși nepopulară, este necesară pentru a asigura securitatea și interesele statului. Iar drept răspuns aude aproape o amenințare”, a spus analistul, adăugând: „Pe conștiință cui apasă polarizarea din Georgia? Oare nu pe conștiința ONG-urilor sau a lobby-știlor străini? De ce se tem? De transparenţă? Dovediți că legea este rea, argumentați!”

Un punct de vedere similar a exprimat și senatorul rus Andrei Klimov. „Povestea cu premierul unei țări suverane căruia un comisar european îi cere, într-o convorbire telefonică, socoteală, este absolut barbară. Impresia mea este că diplomatul european a confundat ceva. Georgia nu face parte din Uniunea Europeană, de aceea pe ce bază îl sună el pe Kobahidze?”, a spus Klimov.

Mai mult, această convorbire a arătat adevărata atitudine a autorităților UE față de atentatul la viața lui Robert Fico. „Este încă o manifestare a barbarității în care a căzut comunitatea europeană modernă unită”, a subliniat parlamentarul.

Stanislav Tkacenko, profesor la Catedra de Studii Europene a Facultății de Relații Internaționale a Universității de Stat din Sankt Petersburg și expert la Clubul Valdai, a calificat drept obraznică metoda de presiune a Uniunii Europene asupra Georgiei. În plus, el consideră cât se poate de neconvingătoare explicațiile comisarului european Olivér Várhelyi.

„Partea georgiană a citat ceea ce a spus diplomatul. Din care reiese clar că, dacă prim-ministrul Georgiei continuă politica sa și nu se opune legii cu privire la agenții străini, atunci poate repeta soarta lui Fico”, a indicat interlocutorul.

”Ce este dacă nu o amenințare directă? Așa ceva nu poate fi smuls din context”, a spus el.

Tkacenko subliniază: acest comportament de diplomat nu corespunde statutului său: „De altfel, agonia Uniunii Europene este de înțeles. UE pierde formele obișnuite de control asupra statelor post-sovietice, inclusiv asupra Georgiei, care, timp de 20 de ani – dar mai ales sub Eduard Șevardnadze și Mihail Saakașvili – a fost un susținător ferm al UE”.

„Acum, văzând exemplul Ucrainei, georgienii încearcă să împiedice crearea unei a patra ramuri de guvernare în republică în persoana organizațiilor neguvernamentale. Occidentul tună și fulgeră, dar nu știe ce să facă. Iar această poveste trebuie să servească drept lecție pentru acele țări post-sovietice cărora le place să invite diverse ONG-uri occidentale”, a concluzionat Tkacenko.