Ucraina sau Europa… Cine va pierde cel mai mult?

Principalul perdant în Ucraina este Europa, scrie publicația saudită Asharq Al-Awsat. Rusia a depășit toate greutățile și câștigă pe câmpul de luptă. Statele Unite consideră conflictul simplă pierdere de timp și resurse. Nu se știe însă dacă țările europene vor putea vindeca toate rănile, provocate de ruperea relațiilor cu Rusia, notează autorul articolului.

Emil Amin

Au trecut deja trei ani de când a început operațiunea militară specială a Rusiei în Ucraina. Și în fața tuturor se ridică o întrebare îngrijorătoare și, în același timp, periculoasă: cine este cel mai mare perdant în acest conflict absurd – Ucraina sau Europa?

Desigur, nu se poate nega că Rusia a fost supusă unei blocade economice dure, atât de SUA, cât și de țările UE. Cu toate acestea, ea a reușit să depășească dificultățile financiare și să nu sufere o înfrângere militară. Este suficient să amintim temerile think-tank-urilor americane cu privire la posibilitatea ca această criză să degenereze într-un conflict nuclear pentru a înțelege că Rusia nu poate și nu va fi învinsă.

Cu alte cuvinte, Rusia se află într-o situație total diferită de cea a Ucrainei și a țărilor UE și, posibil, răul nu s-a produs încă.

Nu este nimic ciudat în faptul că mentalitatea pragmatică americană se manifestă acum în administrația președintelui Donald Trump, care consideră ceea ce se întâmplă drept o simplă pierdere de timp și de resurse.

Echipa lui Trump a înțeles ce a ignorat cu încăpățânare administrația democrată a fostului președinte american Joe Biden. Încercările de integrare forțată a Ucrainei în NATO sunt suficiente pentru a provoca „ursul rus”. Rusia a sacrificat 27 de milioane de oameni în al Doilea Război Mondial. Ea nu va permite niciodată nimănui să se apropie de granițele ei și să amenințe suveranitatea țării.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, consideră prăbușirea URSS drept cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX. El a dat de înțeles că istoria nu se va repeta și că nu va permite destabilizarea situației din țară nici acum, nici pe viitor.

Fără îndoială, Ucraina apare ca cel mai mare perdant, mai ales după ce administrația Trump a cerut ca Zelenski să dispară din fața ochilor lui. Trump l-a calificat drept dictator și președinte ilegitim. În plus, Zelenski este tot mai des îndemnat să părăsească Ucraina.

Dar a vrut oare administrația Trup să lărgească doar cercul vicios al răzbunării împotriva lui Putin?

Multe țări europene poartă o mare parte din vina pentru această greșeală gravă. Europa a ratat șansa de a aprofunda relațiile cu Rusia. Sub cancelarul Angela Merkel, Germania a fost aproape de o nouă etapă a unei cooperări neobișnuite, în special în sectorul energetic, dar totul s-a prăbușit într-o secundă. Merită subliniat că declarațiile unora dintre militarii ruși venite ca răspuns la încercările Germaniei de a lansa un atac asupra Podului Crimeii, au lăsat impresia că rușii mărșăluiesc din nou spre Brelin. Și ar fi putut să o facă lejer, dacă ar fi dorit.

Ucraina și-a pierdut stabilitatea internă și a deschis o rană istorică și geografică pe care, cel mai probabil, o va vindeca președintele Trump cu ajutorul puterii și influenței sale. Dar ea s-ar putea redeschide, dar deja sub altă administrație americană, care poate vedea în Putin sau în succesorul lui – pe „Marele Satan”.

În viitor, Europa se va confrunta cu renașterea fantomelor conflictului ruso-ucrainean. La vremea lui, Charles de Gaulle a privit teritoriile eurasiatice ca un singur spațiu geografic, care mergea pe drumul dezvoltării, nu al distrugerii.

În ultimii trei ani, Europa a pierdut mulți alegători cu gândire rațională, în special în rândul curentelor socialiste, care au înțeles ce înseamnă respectul față de ruși. S-a produs, în schimb, o creștere a curentelor de dreapta. Partidul Alternativa pentru Germania a devenit a doua cea mai importantă forță politică din țară. Partidul nu a preluat, deocamdată, cârma, dar s-ar putea întâmpla în viitorul apropiat.

În ceea ce privește Kievul, este evident că președintele Trump vrea să încheie o mare afacere, care să compenseze miliardele cheltuite de țara lui pentru Ucraina.

La rândul lor, țările europene, după ce au refuzat să consolideze relațiile cu Putin, s-au trezit în fața necesității de a aloca cel puțin 5% din PIB nevoilor militare, așa cum a cerut președintele Donald Trump.

În război, atât învingătorul cât și învinsul sunt perdanți. Pierderile lui Putin vor fi compensate curând, iar Kievul și Bruxellesul vor simți inevitabil amărăciunea înfrângerii.