Foto: Global Look Press/ Keystone Press Agency
În iunie, dolarul a înregistrat, față de monedele mondiale, cel mai slab indicator începând din 1973. Judecând după toate probabilitățile, exact asta încerca să obțină Donald Trump prin războaiele lui comerciale. Imprevizibilitatea președintelui american poate juca însă pentru economia Statelor Unite o festă proastă. De ce planul lui Trump – un dolar slab revigorează industria americană -, ar putea să nu funcționeze? Răspunsul la această întrebare într-un articol al publicației Vzgliad.
În iunie, dolarul a scăzut cu 10,7% față de monedele mondiale, cea mai slabă performanță din 1973, când Nixon a încălcat standardul de aur al sistemului Bretton Woods. În același timp, nici perspectivele de viitor ale dolarului nu par încântătoare.
De-a lungul istoriei, dolarul a scăzut în perioade de criză. De exemplu, în 1985, valoarea lui a coborât după semnarea Acordului Plaza, când SUA și aliații lor au decis să slăbească dolarul de dragul reducerii deficitului comercial, iar în 2008, el s-a ieftinit drastic în plină criza financiară, declanșată de valul de falimente al celor mai mari bănci ipotecare din SUA. „Totuși, în ambele cazuri, slăbirea dolarului a avut consecințe sistemice, când importurile s-au redus, exporturile s-au consolidat, dar inflația s-a întărit și a scăzut încrederea în monedă”, spune Vladimir Cernov, analist la Freedom Finance Global.
De data aceasta, scăderea istorică a dolarului a fost consecință a războiului comercial al lui Donald Trump. Zilele trecute, el a introdus tarife vamale împotriva mai multor țări din Asia de Est și de Sud-Est, care vor costa exportatorii locali aproape 94,3 miliarde de dolari pe an, a calculat RIA Novosti pe baza datelor serviciul american de statistică.
„Introducerea de tarife vamale la importurile din țări care nu au semnat noi acorduri comerciale cu Statele Unite a provocat o ieșire masivă de capital din dolar, deoarece investitorii au început să ia în considerare o încetinire a creșterii economice globale și riscuri pentru exporturile americane. O lovitură suplimentară a fost dată de așteptările legate de apropiata reducere a dobânzii Rezervei Federale pe fondul inflației slabe și al scăderii încrederii consumatorilor”, explică Cernov.
„Scăderea dolarului constituie exact acel efect pe care Trump încerca să-l obțină. Dacă scopul este revigorarea industriei și acela de a face economia mai productivă, atunci o monedă puternică este un obstacol mai mare. De aceea, slăbirea dolarului este unul dintre elementele cheie ale programului Make America Great Again. În mandatul său anterior, Trump a încercat să acționeze diferit, orientându-se pe slăbirea yuanului, dar atunci acest lucru nu a adus succes, iar războaiele comerciale au fost mai puțin eficiente. Acum totul este mai simplu: Trump spune și face ceea ce a promis și este foarte posibil ca dolarul să continue să slăbească față de multe valute”, spune, la rândul ei, Iulia Handoșko, CEO al brokerului european Mind Money.
Tendința de slăbire a dolarului a început nu în iunie, ci de la începutul anului 2025.
„Și nu este vorba atât de războiul comercial, cât de imprevizibilitatea acțiunilor administrației americane. Ieri a fost anunțul despre tarife, astăzi este o încercare de a pune presiune pe conducerea Fed pentru a o convinge să slăbească politica monetară, dar ce se va întâmpla mâine?
Și mai este și războiul cu universitățile, important exportator de servicii și care lucrează oarecum pentru reducerea deficitul comercial. Încrederea și predictibilitatea sunt resurse de importanță critică și de neînlocuit când vine vorba de finanțe. Actualele acțiuni ale administrației Statelor Unite contribuie la distrugerea încrederii în instituțiile lor financiare și în monedă, ceea ce se reflectă în mod grăitor în graficele cursului de schimb al dolarului și în randamentele obligațiunilor guvernamentale”, este de părere Evgheni Goriunov, șeful Laboratorului de Politică Monetară al Institutului ”Gaidar”.
Teoretic, distrugerea încrederii în dolar poate reduce deficitul comercial, deoarece importul va deveni mai scump. În practică însă, lucrurile nu sunt atât de fără echivoc. „Ipotetic, acest lucru ar fi putut funcționa dacă SUA ar fi început să-și extindă domeniile exportatoare și concurente cu importurile, dar acest lucru ar fi impus acțiuni mult mai atente și măsurate. Pentru că deocamdată avem de-a face cu o situație în care nici investitorii, nici companiile, nici consumatorii, nici politicienii din alte țări nu își imaginează ce alte acțiuni disperate va întreprinde administrația SUA în viitorul apropiat. Incertitudinea ucide stimulentele pentru investiții: de ce să investești bani mulți în producție, dacă nu este clar ce va fi peste un an, ca să nu mai zicem peste cinci sau șapte? Incertitudinea duce la creșterea ratelor dobânzilor, pe măsură ce riscurile problemelor bugetare ale SUA trec din categoria fanteziei în categoria ipotetică, dar totuși potențială. Conflictul cu Fed va stimula așteptările inflaționiste, care vor împinge, la rândul lor, în sus rata dobânzilor. În general, dacă un dolar slab în sine ar putea juca un rol util pentru economia SUA, când această slăbire vine la pachet cu acțiuni inadecvate și imprevizibile din partea administrației, nu există aproape nicio șansă ca aceasta să funcționeze”, consideră Goriunov.
Dacă va avea de suferit întregul comerț mondial, este puțin probabil ca SUA să obțină ceea ce vor.
„În cazul în care conflictele comerciale paralizează economia globală, accelerează inflația globală și încetinesc rata de creștere a PIB-ului global, va scădea și exportul SUA. Așadar, un dolar slab fără reforme sistemice nu este un leac, ci mai degrabă un răgaz temporar.
În opinia mea, războaiele tarifelor ale lui Trump și noua lege fiscală și bugetară constituie acele reforme sistemice care au și fost adoptate pentru a reduce dezechilibrele comerciale”, consideră Cernov.
„Nimeni nu știe dacă politica lui Trump va funcționa și dacă va aduce beneficii economiei americane. Dar, în orice caz, noi toți trebuie să ne pregătim pentru vremuri foarte tulburi”, spune Handoșko. Potrivit spuselor sale, există o serie de provocări pe care nimeni nu vrea să le rezolve astăzi, transferându-le către generațiile viitoare. „Cea mai mare dintre ele este datoria de stat a SUA, care tot crește. Președinții anteriori au sperat că datoria se va absorbi de la sine, dar realitatea este alta: datoria crește, iar bazele economice care păreau indestructibile în ultima sută de ani încep să se prăbușească. Discrepanța dintre randamentele obligațiunilor pe termen scurt și lung reprezintă, de exemplu, o dovadă clară în acest sens”, spune interlocutorul.
„Nu este ușor să găsești câștigători în această situație. Pe termen scurt însă, țările cu o povară mare a datoriei în valută străină pot avea de câștigat de pe urma unui dolar slab, deoarece în acest context, serviciul datoriei devine mai ieftin pentru ele, dar pentru exportatorii de materii prime, inclusiv Rusia, situația este ambiguă”, spune Cernov.
„Prin tradiție, prețurile la petrol, la metale și la alte resurse sunt exprimate în dolari. Dacă dolarul se ieftinește pe piața globală, dacă la toate celelalte produse prețurile rămân neschimbate, cele ale materiilor prime pot crește în dolari, compensând, teoretic, scăderea puterii de cumpărare a dolarului. În cazul echivalentului în ruble, situația este însă diferită, deoarece pentru Rusia, scăderea dolarului, când toate celelalte rămân neschimbate, duce la o scădere a veniturilor în ruble din exporturi. De exemplu, dacă un baril de petrol costă 70 de dolari, iar cursul de schimb al dolarului este, să zicem, 80 de ruble, atunci veniturile sunt de 5.600 de ruble pe baril. Dar dacă cursul de schimb scade la 75 la același preț al petrolului, veniturile realizate de Rusia din vânzarea de petrol va fi deja de 5.250 de ruble pe baril. Ceea ce afectează bugetul, taxele și companiile axate pe export”, explică Cernov.
Dacă în condițiile unui dolar slab s-ar păstra o cerere în creștere la materii prime și prețuri ridicate
la petrol, pentru Rusia ar fi avantajos, dar o asemenea combinație se întâmplă rar. De obicei, slăbirea dolarului reduce încasările în ruble din export și dăunează bugetului Rusiei, adaugă expertul.
🎄La 18 decembrie 2025, la Ambasada Federației Ruse din București a avut loc o recepție…
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în cadrul emisiunii „Bilanțul anului” (în imagine), a răspuns dur…
Președintelui Rusiei, Vladimir Putin, participă astăzi la tradiționale ”Linie directă” și conferința de presă (în…
Federația Rusă speră că, în alegerea ei, Serbia nu se va lăsa ghidată de minciunile…
Liderul mișcării Altă Ucraină, Viktor Medvedciuk, a afirmat că, susținând că alegeri ar putea avea…
Potrivit informațiilor obținute de publicația Bild, Berlinul și Uniunea Europeană, deși declară sus și tare…
This website uses cookies.
View Comments
Devalorizarea este un instrument de politică monetară bine știut și este descrisă ca o reducere deliberată a valorii unei monede în raport cu altele. Acest instrument este folosit de autoritatea monetară sau banca centrală a unei țări, care folosește cursul de schimb fix sau semi-fix. Devalorizarea oferă avantaje, dar nu este lipsită de riscuri. Motivele pentru devalorizarea monedei sunt multiple. Ca instrument, obiectivul său principal este de a reduce deficitul comercial prin promovarea exporturilor. Un alt avantaj este că uneori are ca rezultat salarii mai mari (prin creșterea prețurilor produselor importate salariile sunt adesea majorate pentru a îmbunătăți puterea de cumpărare a consumatorilor și a limita impactul inflației). Spre exemplu, devalorizarea voită a lirei sterline în 1967 a fost în avantajul Marii Britanii. Printre riscurile devalorizării se numără: importurile mai scumpe (dar puterea de cumpărare a consumatorilor scade), inflație crescută și industrii locale mai puțin competitive. Un efect negativ al devalorizării a fost cazul Rusiei, când rata inflației a ajuns de la 27,6% în 1998 la 85,7% în 1999, iar piața de acțiuni, obligațiuni și valută s-a prăbușit. Eu cred că devalorizarea dolarului este făcută în mod controlat de SUA. Riscuri există, dar omul de afaceri Trump nu-și permită să piardă. Face parte și asta din sloganul lui: ,,Make America Great Again." Bank of America, Federal Reserve și băncile de pe Wall Street au grijă ca visul lui Trump să se împlinească.