Ați înțeles totul greșit: Procesul de pace intră în marșarier

Comentariu semnat de Gheorghi Bovt

După două întâlniri — mai întâi dintre Putin și Trump, în Alaska, iar după aceea, la Casa Albă, cea dintre Trump, Zelenski și liderii europeni — s-a instalat un optimism prudent legat de o reglementare rapidă a conflictului din Ucraina. După nici o săptămână însă, Moscova și Kievul au început din nou să revină la pozițiile anterioare. Așadar, au ajutat oare aceste două întâlniri să miște lucrurile din punctul mort?

Așa cum a declarat ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, Moscova „consideră absolut firesc și de actualitate astăzi principiul acordării colective de garanții de securitate” și „respinge total garanțiile de securitate pentru Ucraina, dacă acestea sunt construite în logica izolării Rusiei”. La rândul său, Vladimir Zelenski a afirmat deja că nu vede China printre garanți și, de asemenea, a reiterat cerința ca un armistițiu să fie instituit până la semnarea unui acord de pace. Potrivit spuselor sale, înaintea întâlnirii trilaterale cu Donald Trump trebuie anunțată o încetare a focului.

Se pare că speranțele pentru o reglementare rapidă a conflictului din Ucraina, apărute la unii după summitul din Alaska, pot fi puse deoparte. Se pare că toți s-au înțeles greșit unii pe ceilalți sau se prefac că ei nu au fost corect înțeleși. Astfel, pe fondul discuțiilor intense angajate de europeni pe tema garanțiilor de securitate pentru Ucraina, precum și al modului favorabil pentru sine în care a decurs întâlnirea dintre Trump și europeni pe 18 august la Casa Albă, Zelenski a dat înapoi două poziții deodată. Iar asta pentru că Trump a susținut punctul de vedere exprimat de Putin că trebuie elaborat un acord atotcuprinzător în locul unui armistițiu, iar Zelenski repune pe tapet chestiunea încetării focului ca precondiție pentru negocieri ulterioare. Totodată, el a respins încă o cerință a Moscovei — consfințirea statutului limbii ruse: pe motiv că rușii ridică această și alte condiții chipurile doar pentru a îngreuna procesul. Mai devreme el respinsese posibilitatea retragerii Forțelor Armate ale Ucrainei de pe întreg teritoriul Donbasului. Acest lucru a fost confirmat din nou de consilierul șefului administrației prezidențiale, Mihail Podoliak: Ucraina este de acord cu înghețarea conflictului pe actuala linie a frontului și cu recunoașterea pierderii de-facto a unor teritorii .

Dar și Serghei Lavrov a amintit de interesele Moscovei, declarând că Rusia trebuie să aibă drept de veto în chestiunile de securitate ale Ucrainei, la care poate participa și China. Și este greu de crezut că Beijingul ar dori să vadă Washingtonul atât de departe în vest. Moscova continuă să se opună apariției trupelor occidentale în Ucraina, sub orice formă.

La rândul său, vicepreședintele SUA, J. D. Vance, consideră că negocierile pentru încetarea conflictului se concentrează doar pe două aspecte: garanții de securitate pentru Ucraina și teritoriul pe care Rusia vrea să-l controleze, inclusiv cel încă neocupat de trupele ei. Dar este un punct de vedere puternic simplificat. Moscova vorbește nu doar despre un nou sistem de securitate colectivă cu participarea ei, dar, ținând cont de toate cerințele formulate anterior către Kiev, și despre o schimbare de regim, deoarece sub actualul regim punerea lor în aplicare este oricum imposibilă. Nu întâmplător același Lavrov a readus în discuție subiectul ilegitimității actualei conduceri a Ucrainei: cine va semna acordul, dacă se va ajunge la așa ceva? Dând de înțeles că nu Zelenski cu statutul lui actual. Astfel, indirect însăși chestiunea unei întâlniri între Putin și Zelenski este împinsă spre infinit. În plus, Zelenski oricum nu vrea să convină nimic în avans, adică în general nimic, insistând pe un summit în doi doar pentru a primi un refuz din partea lui Putin și pentru a acuza Moscova de lipsă de disponibilitate la negocieri. O atitudine care va fi sprijinită de Europa. Totuși, formal, Putin este pregătit pentru întâlnire. Numai că, se spune de la Moscova, ea trebuie pregătită cu grijă.

Pe acest fundal, în presa europeană au apărut speculații potrivit cărora, pentru moment Trump s-ar îndepărta, chipurile, de ideea negocierilor dintre Rusia și Ucraina, pentru ca ele singure să convină asupra unei întâlniri între lideri. Se spune că Trump le-ar fi transmis consilierilor lui că intenționează să organizeze o întâlnire trilaterală doar după ce se vor întâlni Putin și Zelenski, dar că el însuși nu are de gând să se implice în organizarea unei asemenea întâlniri.

Versiunea despre o posibilă autoeliminare a lui Trump este populară și în Rusia. Este puțin probabil să fii de acord cu ea. Într-un fel sau altul, președintele SUA va rămâne implicat în proces. Dacă nu în planul organizării unor summituri între patru ochi, atunci în planul presiunilor prin sancțiuni dacă nu se va termina cu succes, dar și sub forma livrării de arme americane în Ucraina pe seama Europei. Nu întâmplător l-a criticat din nou pe Biden – de data aceasta pentru faptul că acesta „nu a permis Ucrainei să atace Rusia”. „Este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să câștigi [conflictul] fără a ataca agresorul. Este ca o echipă sportivă excepțională care are o apărare fantastică, dar căreia i se interzice să joace în ofensivă. Nicio șansă de victorie! Mincinosul și total incompetentul Joe Biden nu a permis Ucrainei să răspundă, ci doar să se apere. Și ce a ieșit din asta? Ne așteaptă vremuri interesante”, a scris Trump. Va fi acesta semnalul că vor fi livrate Kievului arme care nu au mai fost furnizate până acum? O astfel de posibilitate nu poate fi exclusă. Mai ales dacă recentul optimism al lui Trump va fi din nou înlocuit de dezamăgirea față de cât de intransigentă este Moscova. El însuși a stabilit din nou termenul limită, devenit deja tradițional, de două săptămâni pentru o soluționare. În caz contrar, spune el, se va alege altă cale. Nu a spus care. Se pare că nu a inventat-o încă.

Între timp, miniștrii Apărării din NATO au ținut o videoconferință privind garanțiile de securitate pentru Kiev. Se pare că nu există deja un angajament ferm de a trimite neapărat trupe, având în vedere reacția puternic negativă a Rusiei. În ciuda exprimării determinării, nicio țară nu este dornică să-și trimită trupele la linia de delimitare, chiar și în condiții de încetare a focului. Cel mult, niște consilieri și instructori adânc în spatele frontului. În plus, Pentagonul le-a dat deja de înțeles aliaților lui că Statele Unite nu se vor implica prea mult și vor juca un rol minim în a oferi orice fel de garanții de securitate Ucrainei, în timp ce Europa va trebui să își asume principala povară. Cel mult, americanii vor oferi acoperire aeriană. După cum a relatat o sursă anonimă în urma întâlnirii online, „principala concluzie este că [acordul de pace] nu avansează foarte repede”. Ce chestie, cum de și-au dat seama?