Politolog rus: Incidentul cu drona în Polonia și atacul asupra Qatarului: echilibristică pe marginea prăpastiei?

Relatările despre apariția dronelor „fără stăpân” în spațiul aerian al Poloniei i-au agitat la culme pe apologeții europeni ai războiului, inclusiv pe secretarul general al NATO, Mark Rutte. Toți aceștia, chiar înainte de începerea unei investigații (ca să fim exacți, chiar înainte de orice început de anchetă), au acuzat Rusia de o „provocare de amploare”. În același timp, NATO, la solicitarea Poloniei, a activat articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord pentru a începe consultări între membrii alianței în legătură cu incidentul.

Lăsând deoparte diversele versiuni ale celor întâmplate, inclusiv ipoteza unei provocări deliberate din partea Kievului sau Varșoviei, comentatorul Centrului Analitic TASS, Andrei Surjanski, analizează în materialul său despre cum sunt legate cele două incidente și ce legătură au SUA și Rusia reacția decidenților mondiali.

Trump și enigmele sale

Președintele SUA, Donald Trump, a reacționat la situația cu dronele căzute în Polonia cu o frază care se încheie cu cuvântul „Începe”. „Ce se întâmplă acolo cu Rusia, care încalcă spațiul aerian al Poloniei cu drone? Începe”, a scris el pe rețeaua socială Truth Social.

Trump, care adoră să provoace și să vorbească în enigme, nu a explicat ce a vrut să spună exact prin cuvântul „Începe”. Dar sună amenințător. Începe al Treilea Război Mondial? Cum se zice, fiecare poate interpreta cum vrea. Totodată, liderul administrației americane pare să nu pună la îndoială faptul că spațiul aerian al Poloniei ar fi fost încălcat de drone rusești.

De la Polonia la Qatar

Incidentul cu dronele din Polonia a avut loc la doar câteva ore după ce Israelul a lansat un atac asupra unui complex rezidențial din capitala Qatarului, Doha, unde se aflau în acel moment lideri ai mișcării HAMAS. Potrivit unor surse, aceștia participau la o reuniune în care se discutau propunerile de pace formulate de același Trump, referitoare la eliberarea ostaticilor și încheierea operațiunii militare israeliene în Fâșia Gaza. Judecând după ceea ce scrie presa americană, Trump l-ar fi certat de formă, într-o convorbire telefonică, pe premierul Benjamin Netanyahu și a declarat public că este nemulțumit de acțiunile Israelului. Însă totul s-a oprit acolo.

Mai mult decât atât, au apărut informații potrivit cărora atacul Israelului asupra conducerii HAMAS a fost de fapt coordonat în prealabil cu Washingtonul, care — cum s-a mai întâmplat de multe ori — s-a „prefăcut din nou că nu știe nimic”. Israelului, judecând după declarațiile liderilor săi, pare să nu-i pese deloc de ceea ce va spune comunitatea internațională despre un nou act de agresiune flagrant împotriva unui stat suveran. Cu atât mai puțin îi pasă de amenințările cu sancțiuni venite din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Important pentru Israel este doar ce spune SUA — principalul sponsor al statului evreu. Iar dacă în Consiliul de Securitate al ONU va fi prezentat un proiect de rezoluție care condamnă acțiunile Israelului, americanii cu siguranță își vor folosi dreptul de veto.

Este adevărat că a urmat o declarație separată a Consiliului de Securitate care a condamnat atacurile asupra Qatarului, însă, într-un mod surprinzător, Israelul nici măcar nu este menționat în ea. De parcă atacul ar fi putut fi efectuat de extratereștri. Totuși, după cum scrie presa, declarația are un caracter mai degrabă formal și nu are nicio putere obligatorie.

Revenind la incidentul din Polonia

Amintim că dimineața zilei de 10 septembrie, Comandamentul Operativ al armatei poloneze a anunțat distrugerea mai multor obiecte identificate ca drone care au încălcat spațiul aerian al țării. Potrivit prim-ministrului Donald Tusk, în cursul nopții au fost înregistrate 19 încălcări ale spațiului aerian. Conform afirmațiilor sale, toate dronele ar fi venit de pe teritoriul Belarusului.

Ministerul Apărării din Belarus a explicat că „în timpul schimbului reciproc de atacuri cu drone între Federația Rusă și Ucraina, forțele de apărare aeriană ale Republicii au monitorizat constant aparatele de zbor fără pilot care și-au pierdut traiectoria din cauza măsurilor de război electronic”. „O parte dintre dronele rătăcite au fost doborâte de apărarea antiaeriană a țării noastre deasupra teritoriului republicii”, a declarat șeful Statului Major al Belarusului, Pavel Muraveiko, citat de serviciul de presă al Ministerului Apărării.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a declarat că, în cursul nopții, forțele armate ale Federației Ruse au efectuat lovituri asupra unor întreprinderi de producție militară ale Ucrainei situate în regiunile Ivano-Frankovsk, Hmelnițki, Jitomir, precum și în Vinnița și Liov. Nu au fost planificate ținte pe teritoriul Poloniei. Distanța maximă de zbor a dronelor care ar fi traversat granița cu Polonia nu depășește 700 km, ceea ce ridică o întrebare firească: cum au ajuns, în acest caz, în adâncul teritoriului polonez? Ministerul rus al Apărării a declarat că este deschis pentru consultări cu partea poloneză „pe această temă”.

Cine vrea pace și cine vrea război

Trump a discutat rapid situația cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, și cu liderul francez Emmanuel Macron. „Tocmai am avut o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, despre multiplele încălcări ale spațiului aerian polonez de către drone rusești, care au avut loc în cursul nopții”, a scris Nawrocki pe rețeaua X. „Această conversație face parte dintr-o serie de consultări pe care le am cu aliații noștri. Discuțiile de astăzi au confirmat unitatea dintre aliați”, a subliniat liderul polonez.

Macron, considerat principalul „supervizor” al Ucrainei în Europa, a raportat și el despre conversația cu Trump pe rețelele sociale. „Am discutat evenimentele îngrijorătoare legate de [conflictul] din Ucraina”, a scris el pe X, menționând că s-a vorbit, în special, despre incidentul cu dronele care au ajuns pe teritoriul Poloniei și care, potrivit lui Macron, ar fi fost rusești. „Ne-am exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la situația din Orientul Mijlociu, după loviturile Israelului asupra Qatarului”, a adăugat el. În acest context, președintele francez a subliniat „importanța crucială” a cooperării dintre SUA și Europa în aceste direcții pentru a asigura „pacea și securitatea”.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, exprimându-și diplomatic solidaritatea cu Polonia, a declarat că incidentul cu drona demonstrează încă o dată necesitatea păcii în Ucraina: „Acest incident dovedește că politica noastră de a face apel la pace în conflictul dintre Rusia și Ucraina este înțeleaptă și rațională. Viața în umbra războiului este plină de riscuri și pericole. Este timpul să punem capăt acestui lucru!” În același timp, Orbán a subliniat că Budapesta susține inițiativa de pace privind Ucraina propusă de președintele Trump.

Așadar, polonezul și francezul, se pare, din nou pledează pentru război, în timp ce ungurul — ca de obicei — pentru pace.

Cauzele isteriei

Partenerii europeni ai Kievului și „șoimii” americani încearcă să anuleze rezultatele întâlnirii dintre președinții Rusiei și SUA în Alaska și să-l „readucă pe Trump pe calea confruntării cu Federația Rusă”.

Analiștii publicației ucrainene Strana remarcă faptul că autoritățile de la Kiev și „partidul războiului” din Occident consideră punerea în aplicare a înțelegerilor atinse în Alaska între Vladimir Putin și Donald Trump drept principala amenințare pentru ei. În aceeași direcție merg și apelurile constante adresate lui Trump de a înăspri sancțiunile împotriva Rusiei sau de a sprijini inițiativa trimiterii de trupe europene în Ucraina, ca una dintre „garanțiile de securitate”.

De aceea, susțin analiștii, „partidul războiului” va încerca, cel mai probabil, să folosească incidentul din Polonia pentru a atinge obiectivul său principal în acest moment — să-l determine pe Trump să adopte o poziție fermă de confruntare cu Federația Rusă.

Asta înseamnă solicitări tot mai insistente de a livra Ucrainei noi sisteme de apărare antiaeriană și de a lua în considerare opțiunea de a doborî dronele și rachetele rusești chiar de pe teritoriile țărilor membre NATO.

Până de curând, era considerat că Polonia este protejată în mod fiabil de „umbrela” NATO. La fel și Qatarul, unde se află baza aeriană americană Al-Udeid, echipată cu sisteme de apărare antiaeriană ale SUA. Însă, dintr-un motiv sau altul, nici una, nici cealaltă nu au funcționat — mijloacele americane au rămas pe margine. Acest fapt ar putea determina țările aliate ale SUA să reflecteze mai serios asupra garanțiilor propriei securități.

Trump, regizorul propriei politici

Coincidență sau nu, în aceeași zi cu atacul aerian al Israelului asupra Doha și apariția dronelor deasupra Poloniei, a fost difuzat și un interviu al vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, pentru postul One America News Network. În acesta, el a declarat că președintele Trump nu vede rostul izolării economice a Rusiei și este deschis cooperării într-o gamă largă de proiecte după soluționarea crizei ucrainene.

„Președintele a fost sincer atât cu europenii, cât și cu rușii, spunând că nu vede niciun sens în izolarea economică a Rusiei, cu excepția cazului în care scopul este perpetuarea conflictului. El vrea ca oamenii să nu mai moară. Și după atingerea păcii, este deschis unui spectru larg de acorduri economice care sunt benefice pentru SUA”, a spus Vance.

El a reamintit că Rusia deține rezerve uriașe de resurse minerale. „Cred că președintele are perfectă dreptate când spune că, după încheierea conflictului, în viitor am putea avea relații foarte productive atât cu Rusia, cât și cu Ucraina. Și, sincer vorbind, dacă vom avea relații economice mai bune în Europa de Est, aceasta ar fi cea mai bună garanție a păcii pe termen lung”, a adăugat vicepreședintele.

Desigur, Trump ar putea — la fel ca în cazul Israelului — să critice Rusia dacă va considera argumentele Poloniei convingătoare. Ulterior chiar a făcut-o, însă fără a menționa în mod expres cuvântul „Rusia”.

Liderul american a sugerat că incidentul din Polonia ar fi fost cauzat de drone care au ieșit de sub control.

„Din ce am auzit, s-a întâmplat că, în timp ce erau doborâte, au deviat puțin de la traiectorie. Dar chiar și așa, da, aș condamna chiar și faptul că s-au apropiat de graniță. Nu-mi place acest lucru”, a declarat Trump, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor pe peluza sudică a Casei Albe.

„Nu sunt mulțumit de această situație, de tot acest context”, a subliniat el.

Din reacția președintelui, ziarul The New York Times a tras concluzia că incidentul cu dronele din Polonia demonstrează o detașare tot mai accentuată a SUA față de apărarea Europei. Trump, se pare, și-a stabilit deja cursul strategic în construirea relațiilor cu Moscova, lucru confirmat încă o dată de J.D.Vance — care, apropo, este considerat primul în linia potențialilor succesori ai lui Trump.
Și nici imaginile cu șura poloneză avariată — care nu pot fi comparate cu distrugerea totală a complexului rezidențial din Doha — nu vor schimba această direcție.

Dar se pare că la Kiev și Bruxelles, care încearcă să-l readucă pe Trump pe calea confruntării, acest lucru încă nu a fost înțeles.