Zaharova: Scopul NATO este de a-și subordona Balcanii

Reprezentanta oficială a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a vorbit despre planurile Alianței Nord-Atlantice de a prelua controlul asupra Balcanilor, relatează gostonomică.ru.

Vorbind la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse a apreciat că Occidentul vede regiunea Balcanilor ca un avanpost care trebuie să se predea, potrivit agenției RIA Novosti.

„NATO privește tot timpul Balcanii ca zonă a intereselor ei… Pentru ei, ea este ca un fel de avanpost care trebuie, la rândul lui, să se predea, scopul fiind de a subordona total această regiune, pentru a o folosi exclusiv în intereselor Alianței”, a declarat Zaharova.

Diplomata a subliniat că Alianța manifestă un interes deosebit față de Serbia. Ea a subliniat că NATO dorește să rupă Belgradul de Moscova și să atragă țara pe orbita ei.

La jumătatea lunii mai, Ministerul Apărării din Serbia a anunțat începerea unor exerciții militare comune cu forțele NATO.

Ceva mai devreme, la sfârșitul lunii aprilie, viceministrul rus de Externe, Aleksandr Grușko, vorbea despre încercările țărilor occidentale de a institui un control total asupra Balcanilor.

Ulterior, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a confirmat planurile Belgradului de a menține parteneriatul cu Washingtonul.

Ambasador rus: Încercările de a „apropia” Kosovo de UE și NATO

În acest context, ar fi oportun să reamintim declarația ambasadorului Rusiei în Albania, Aleksei Zaițev, făcută cu ceva timp în urmă. Potrivit acestuia, Albania și Croația, așa cum relatează regnum.ru, contribuie activ la apropierea Kosovo-ului autoproclamat de Uniunea Europeană și de NATO.

„În ceea ce privește încercările de a «apropia» Kosovo de Uniunea Europeană și NATO, acest lucru este, fără îndoială, adevărat… Un întreg punct al documentului (declarația comună a celor trei țări – n.r.) este dedicat apropierii de instituțiile euro-atlantice multilaterale și de structurile militare”, a subliniat ambasadorul într-un interviu acordat ziarului „Izvestia”.

Potrivit diplomatului, în declarația comună a celor trei părți este prevăzută dorința de integrare deplină a Pristinei în inițiativele regionale de apărare, inclusiv o eventuală participare la programul NATO „Parteneriatul pentru Pace”.

Zaițev a subliniat că măsurile concrete de cooperare militară sunt direct legate de politica Alianței și a UE, făcând referire la documente precum „Busola strategică” și planul „Pregătire-2030”.

MAE al Rusiei a avertizat asupra pericolului „visurilor” de a integra Kosovo, teritoriu nerecunoscut, în NATO

Pe aceeași temă s-a exprimat, la momentul respectiv, într-un interviu acordat agenției TASS, directorul celui de-al doilea Departament European al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Iuri Pilipson.

Comentând memorandumul trilateral privind cooperarea militară, semnat în martie 2025 între Albania, Croația și Kosovo nerecunoscut, diplomatul a calificat această măsură drept „crearea unui cvasibloc militar” și a considerat-o „punerea în practică a orientărilor NATO privind militarizarea forțată a tuturor și a tot ceea ce există”.

„Este periculos să visăm la integrarea acestei regiuni de origine sârbă în structurile euro-atlantice. Împărtășim îngrijorarea partenerilor noștri din Belgrad, care văd, pe bună dreptate, în cooperarea militară dintre Zagreb, Tirana și Priștina o încărcătură antisârbă evidentă și o potențială amenințare la adresa securității țării lor”, a subliniat Pilipson.

El a menționat că acest lucru „duce inevitabil la o escaladare a tensiunilor în Balcani, întrucât crearea unei axe închise Zagreb-Tirana-Priștina, în condițiile în care noii «aliați» nu au deloc relații armonioase cu vecinii lor, reprezintă un factor de destabilizare, un element de tensiune”.

Acest lucru devine evident dacă analizăm obiectivele acestei alianțe. Printre acestea se numără dezvoltarea industriei de apărare, achizițiile comune de produse cu destinație militară, îmbunătățirea nivelului de interoperabilitate al forțelor armate, precum și integrarea sistemelor de prelucrare și transmitere a datelor. În același timp, consolidarea potențialului militar al Pristinei contravine acordurilor internaționale existente, în primul rând rezoluției fundamentale 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, care, din 1999, rămâne piatra de temelie a arhitecturii stabilității regionale”, a rezumat diplomatul.