Înghețarea activelor Federației Ruse în Occident – abordarea EU subminează încrederea în dreptul internațional și în inviolabilitatea proprietățiii private

În articolul pentru „The International Affairs” analistul politic, Andrei Kadomțev, analizează cum încercările Uniunii Europene în condiții de penurie a lichidității să pună mână pe activele de stat ruse înghețate subminează încrederea comunității internaționale în principiul inviolabilității proprietății private și în neutralitatea dreptului. Acest lucru creează riscuri politice imprevizibile, ceea ce ar putea duce nu doar la destabilizarea piețelor financiare, ci și la reducerea investițiilor în străinătate.

Uniunea Europeană caută noi modalități de utilizare a activelor suverane rusești înghețate în vederea finanțării regimului de la Kiev. La 10 septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în discursul său anual în fața Parlamentului European noi „inițiative” în acest sens.

Potrivit declarațiilor, Bruxelles-ul va încerca – din nou – să mărească veniturile generate de sumele înghețate ale activelor rusești, însă va încerca să convingă restul lumii că nu ar fi vorba despre o confiscare directă sau formală a acestora. În schimb, se propune utilizarea atât a activelor în sine, cât și a veniturilor acestora, ca garanție pentru așa-numitul „credit reparatoriu” în favoarea Kievului. În cadrul acestei „scheme”, statele membre ale UE își vor asuma colectiv riscurile aferente. Rambursarea de către Ucraina a acestui împrumut ar trebui să înceapă doar după ce Moscova va accepta să plătească reparații de război.

În discursul său, von der Leyen a descris doar caracteristicile generale ale presupusei „scheme”: fondurile înghețate ar urma să fie folosite ca garanție pentru un nou instrument de creditare pe termen lung. Deși valoarea exactă a creditului nu a fost specificată, se așteaptă ca suma să fie semnificativă. Șefa Comisiei Europene a declarat că obligațiile de rambursare vor reveni Ucrainei doar după ce Federația Rusă va începe să plătească reparații. În opinia sa, acest mecanism nu doar că va oferi un ajutor financiar imediat, dar va fi esențial pentru asigurarea securității Ucrainei pe termen mediu și lung, inclusiv prin finanțarea consolidării capacității sale de apărare.

Detaliile „schemei” europene

În zilele următoare, unele detalii ale noii „scheme”, menționate în discursul anual al lui von der Leyen, au început să devină mai clare. În cadrul unuia dintre mecanismele analizate, se propune emiterea de obligațiuni UE fără dobândă, garantate de activele rusești. Potrivit Financial Times, din cele 194 de miliarde de euro păstrate în depozitarul belgian Euroclear, „termenul de scadență a fost deja atins” pentru 170 de miliarde. Oficialii de la Bruxelles consideră că banii ruși pot fi acum folosiți pentru achiziționarea de obligațiuni fără dobândă emise de UE. Capitalul atras în acest mod va fi transferat Ucrainei în tranșe.

Fondurile obținute din vânzarea obligațiunilor vor fi direcționate către ajutorul Ucrainei sub forma așa-numitelor „împrumuturi reparatorii”, pe care Ucraina le va rambursa doar după primirea despăgubirilor postbelice de la Rusia. Comisia Europeană consideră că achiziționarea de obligațiuni pe termen scurt, fără cupon, cu bani lichizi, va permite susținerea ideii că nu a avut loc o confiscare. Formal, obligațiunile cumpărate cu bani ruși vor rămâne proprietatea Rusiei. Prin urmare, se va putea afirma că nu este vorba de expropriere – Rusia își va păstra dreptul de proprietate asupra activelor, sub forma acestor noi obligațiuni. Totuși, Rusia nu va putea dispune de ele, la fel ca până acum. Iar faptul că obligațiunile vor fi fără dobândă înseamnă că Rusia va pierde anual bani din cauza inflației.

Se discută și un alt scenariu – crearea unui instrument special pentru gestionarea „schemei”: înființarea unei companii pentru administrarea mecanismelor financiare de sprijin pentru Ucraina. Acest format are avantajul suplimentar că permite atragerea de finanțări din afara Uniunii Europene. Nu este clar dacă este vorba despre SUA. Potrivit Financial Times, inițiativa privind utilizarea directă a activelor în scopul finanțării apărării Ucrainei provine chiar de la Washington.

Discuțiile preliminare asupra „schemei” au avut loc la întâlnirea miniștrilor de finanțe din 19–20 septembrie la Copenhaga. Comisarul european pentru economie și finanțe, Valdis Dombrovskis, a menționat sâmbătă caracterul „constructiv” al discuțiilor dintre reprezentanții statelor UE cu privire la ideile exprimate anterior de von der Leyen. „Există disponibilitate pentru o discuție constructivă”, a declarat Dombrovskis. Potrivit acestuia, statele membre ale UE „văd această idee ca pe o variantă posibilă pentru a merge mai departe”.

Iar banii pentru Kiev sunt tot mai puțini

După începerea Operațiunii Militare Speciale, în sistemul de depozitare Euroclear au fost blocate active ale Federației Ruse în valoare de aproximativ 200 miliarde euro. Diverse idei privind utilizarea acestor fonduri înghețate pentru finanțarea Ucrainei sunt analizate în UE încă din primăvara anului 2022. Bruxelles-ul implementează deja un program de sprijin financiar pentru Ucraina care implică veniturile generate de fondurile rusești, cunoscut sub numele de Ukraine Loan Cooperation Mechanism (ULCM). La sfârșitul anului trecut, G7 și UE au convenit acordarea de împrumuturi Ucrainei în valoare de 50 miliarde dolari (45 miliarde euro), rambursarea acestora realizându-se din veniturile activelor rusești înghețate, în principal în țările UE.

Totuși, propunerea privind acordarea unui „credit reparatoriu”, garantat direct cu suma principală a activelor, este avansată pentru prima dată la nivelul conducerii de vârf a UE. Anterior, astfel de „idei” nu se bucurau de largă susținere, în special din partea Belgiei – în jurisdicția căreia se află o mare parte a activelor înghețate – din cauza asemănării lor juridice cu o confiscare directă, ceea ce ar putea contraveni normelor dreptului internațional. Conducerea Belgiei a menționat că, pentru revizuirea poziției, sunt necesare mecanisme juridic impecabile, distribuirea riscurilor financiare între toți membrii Uniunii și păstrarea activelor ca instrument de negociere într-o viitoare reglementare pașnică.

Potrivit Financial Times, poziția Belgiei ar putea fi revizuită în prezent, cu condiția elaborării de către Comisia Europeană a unui mecanism acceptabil juridic și a distribuirii responsabilităților în mod colectiv. Deocamdată, potrivit ministrului belgian de externe, există semnale că statele membre sunt mai dispuse să își asume împreună riscurile, însă decizia finală depinde de îndeplinirea unui set strict de condiții. Astfel, potrivit Bloomberg, Uniunea Europeană ar putea lua o decizie de principiu privind soarta activelor rusești înghețate în cadrul summitului liderilor UE programat pentru 23–24 octombrie.

Rătăciți în propriile „scheme”

Conform surselor din presa occidentală, oficialii CE mizează pe două factori pentru succesul noului lor „plan”. În primul rând, de la blocarea activelor rusești a trecut suficient timp, ceea ce a dus la o schimbare a statutului lor financiar și juridic. Potrivit Financial Times, aproximativ 170 miliarde euro din rezervele rusești din depozitarele europene (în special Euroclear) au ajuns la scadență între timp și au fost convertite în lichidități.

În al doilea rând, europenii încearcă să pună responsabilitatea pe administrația Donald Trump. Pe de o parte, Casa Albă a cerut deja UE să confiște activele rusești pentru a ajuta Kievul. De exemplu, Der Spiegel scria că Trump considera exproprierea activelor rusești ca o condiție pentru întărirea sancțiunilor americane împotriva Moscovei. Pe de altă parte, în Europa cresc temerile că reducerea sprijinului american pentru Ucraina va duce la o povară financiară insuportabilă pentru Europa. Acest lucru ar putea favoriza ascensiunea forțelor politice „de extremă dreapta” și suveraniste.

Cu acest argument, s-ar putea încerca schimbarea poziției Germaniei. În august, cancelarul Merz se opunea confiscării activelor rusești. Acum, însă, potrivit FT, Berlinul e mai favorabil noilor „scheme” posibile. În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, a subliniat din nou într-un interviu pentru CBS: „…noi [UE] vom respecta dreptul internațional. Suntem predictibili și nu vom face nimic cu aceste active înghețate care nu este posibil din punct de vedere juridic.” Iar președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat că își va exprima opinia doar după ce va analiza forma scrisă a propunerii Comisiei Europene.

Poziția Moscovei neclintită: contestarea acțiunilor abuzive

Între timp, poziția Moscovei rămâne neschimbată. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a lansat pe canalul său Telegram un avertisment privind utilizarea potențială a activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei. Medvedev a declarat că, în cazul implementării unor astfel de măsuri de către UE, Rusia va întreprinde toate măsurile legale posibile împotriva Uniunii Europene, vizând atât instituțiile de la Bruxelles, cât și statele membre implicate în confiscarea bunurilor de stat ale Rusiei. El a subliniat că Rusia va contesta aceste acțiuni „până la sfârșitul lumii” în toate instanțele disponibile.

Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peskov, a comentat și el subiectul activelor înghețate. El a remarcat că în elitele politice occidentale există abordări diferite: unii susțin confiscarea completă a activelor, în timp ce alții sunt mai prudenți, conștienți de potențialele consecințe negative. Peskov a subliniat că orice tentativă de expropriere a activelor suverane va avea efecte negative pe termen lung, subminând încrederea investitorilor internaționali în stabilitatea și previzibilitatea sistemului financiar occidental. Rusia, a spus el, va utiliza toate mecanismele legale pentru a-și proteja drepturile de proprietate.

Până în prezent, sprijinul financiar acordat Ucrainei de către UE s-a limitat la transferul veniturilor generate de investirea fondurilor rusești înghețate. Însă, deficitul bugetar al Ucrainei ar putea atinge în 2026 aproape 10 miliarde de euro, ceea ce face sprijinul continuu acordat lui Zelenski din ce în ce mai împovărător pentru Occident. În aceste condiții, pentru prima dată la nivel oficial este propusă o „schemă” de utilizare nu doar a profiturilor, ci și a capitalului principal – deși, potrivit inițiatorilor, fără expropriere directă.

Evaluarea consecințelor: prejudicii financiare și de imagine iminente

Totuși, echilibristica verbală și juridică a UE nu trebuie să inducă în eroare. După cum subliniază experții ruși, în esență, „schema” propusă nu diferă cu nimic de confiscarea activelor suverane, în ciuda păstrării formale a dreptului de proprietate de către Federația Rusă. Acțiunile UE ar fi fără precedent în practica internațională modernă. Istoric, au existat cazuri de înghețare a activelor suverane, dar aceste măsuri erau de regulă sancționate de instanțe internaționale. Confiscarea unilaterală – chiar și mascată – a activelor suverane fără o sancțiune juridică internațională nu are precedent.

Printre consecințele negative directe ale unor astfel de acțiuni se numără escaladarea tensiunilor dintre Rusia și UE, precum și posibile contramăsuri împotriva investițiilor europene din Rusia – evaluate la 240–280 miliarde euro la sfârșitul anului 2023. Însă cele mai grave consecințe pentru UE vor fi pe termen lung: prejudiciul ireparabil adus reputației euro și sistemului juridic european.

Subminarea încrederii în inviolabilitatea proprietății private și în neutralitatea dreptului creează riscuri politice imprevizibile, ceea ce ar putea duce nu doar la retragerea capitalurilor existente, ci și la reducerea investițiilor viitoare. Fundamentul oricărui sistem financiar este încrederea în instituțiile sale juridice și în garanțiile de protecție a proprietății. Astfel, „schemele” propuse de către Comisia Europeană ar putea aduce la cele mai grave prejudicii tocmai autorității juridice și suveranității financiare ale Uniunii Europene.