Acest site folosește cookie-uri pentru publicitate personalizată.
Alexandru Munteanu/ Foto: TASS
Andrei REZCIKOV, Vzglyad
După ce a lucrat doar opt luni în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia. Plecarea lui a scos la iveală profunda criză a puterii din țară, iar în scandalurile de corupție izbucnite s-au văzut implicate chiar și rudele președintei Maia Sandu. Schimbarea premierului nu va rezolva problemele țării, iar nemulțumirea populației față de autorități continuă să crească. De aceea, Chișinăul poate distrage atenția opiniei publice, lansând o operațiune de forță împotriva Transnistriei, consideră experții consultați de cotidianul Vzglyad.
Premierul Moldovei, Alexandru Munteanu, și-a anunțat vineri demisia. Potrivit spuselor acestuia, în momentul de față nu își poate îndeplini atribuțiile în conformitate cu idealurile lui personale. De asemenea, el a promis că va continua să „își servească țara, indiferent de funcția ocupată” – fie în sectorul public, fie în cel privat.
Guvernul Munteanu va continua să-și îndeplinească obligațiile până la formarea noului cabinet. Înainte de numirea în funcție, în toamna anului trecut, Munteanu a trăit circa 20 de ani în Ucraina, unde s-a ocupat de afaceri. El a condus, de asemenea, filiala moldovenească a Alianței Franceze, iar în anii 1990 și-a început cariera la Banca Mondială, la Washington, unde a lucrat aproximativ zece ani.
La preluarea mandatului, Munteanu a promis că va pleca dacă Republica Moldova nu va semna, până în 2028, tratatul de aderare la Uniunea Europeană, dar și-a părăsit funcția mult mai devreme, după doar opt luni de la numire.
Merită adăugat că demisia lui Munteanu a coincis cu încă o criză din interiorul puterii Republicii Moldova: în presă au apărut articole despre corupția din guvern și din partidul pro-european de guvernământ, Acțiune și Solidaritate (PAS).
La o conferință de presă extraordinară, președinta Maia Sandu a dat de înțeles că premierul nu demonstrează suficiente calități de lider, afirmând că aștepta de la Munteanu ”o mai mare implicare în decizii dificile și la o mai mare disponibilitate de a asculta oamenii” în procesul reformei fiscale și tarifare. Sandu a declarat, totodată, că linia proeuropeană a Republicii Moldova și reformele necesare aderării la Uniunea Europeană rămân neschimbate.
„Declarația lui Munteanu privind demisia din cauza «imposibilității de a-și urma convingerile» a scos la iveală nu atât protestul său personal, cât profunda criză de cadre și de management care a afectat vârful puterii. Deși premierul însuși a lăsat multe între paranteze, contextul demisiei lui este destul de transparent și are legătură cu suita de scandaluri din structurile statului”, consideră politologul moldovean Vitalie Andrievski.
Expertul a reamintit că punctul de plecare a fost incidentul petrecut de la compania aeriană de stat, unde în funcție de conducere a ajuns un om care a oferit informații false despre sine. Pe parcursul anchetei au ieșit la iveală fapte și mai neplăcute pentru autorități: în cadrul companiei, în funcția de secretar de presă a lucrat o verișoară a Maiei Sandu. Cu un salariu oficial de 25.000 de lei (mai puțin de 1.500 de euro), ea primea sistematic peste 120.000 de lei – aproape 6.000 de euro – sub forma de diverse adaosuri bănești și prime.
„Reacția premierului a fost grăitoare: el a demis persoanele care-l controlau, după care partidul Acțiune și Solidaritate a exclus-o în mod operativ din rândurile lui pe ruda președintelui și a destituit mai mulți directori. După toate aparențele însă, Munteanu a considerat insuficiente aceste măsuri. Este foarte probabil ca, la consfătuirea avută cu președinta, el a cerut extinderea propriilor prerogative în sfera politicii de cadre, pentru a continua demiterile”, a estimat interlocutorul ziarului Vzglyad.
În opinia lui, mai există o versiune a demisiei lui Munteanu – un conflict serios legat de reforma fiscală, însă este puțin probabil ca acest motiv să fi fost principalul. „Da, Ministerul Finanțelor a propus modificări nepopulare, în special majorarea impozitelor pe medicamente, împotriva cărora s-au pronunțat atât societatea civilă, cât și unii dintre miniștri. Dar decizia de a pune reforma pe pauză și de a o perfecționa a fost luată prin consens, fără confruntări aprinse. Adevăratul motiv al demisiei se află tocmai în planul legat de cadre: premierul a pus problema unei curățiri printre angajații guvernului, dar nu a fost susținut, iar el a luat decizia sub influența emoțiilor”, este de părere expertul. Prin urmare, faptul că Munteanu a recunoscut că este imposibil să lucrezi după cum dictează conștiința, este un diagnostic direct pus sistemului.
Criza s-a instalat simultan pe mai multe niveluri: pe linie de cadre (numirile se fac pe principiul nepotismului), control financiar (întreprinderile de stat au devenit „surse de profit” cu salarii și prime exagerate pentru apropiați) și în sfera administrației (funcționarii ocupă în masă posturi în consiliile de supraveghere ale întreprinderilor de stat, primind bani pentru inactivitate).
„În prezent, partidul puterii se află la răscruce. Pentru Maia Sandu, acesta este ultimul mandat prezidențial, iar de felul în care va ieși din această criză depind atât perspectivele PAS, cât și încrederea societății. Există două căi: fie să lase lucrurile așa cum sunt, păstrând sistemul și acumulând nemulțumiri la nivelul societății, fie să opteze pentru o «revoluție la vârf»: măsuri dure, posibil chiar arestări printre apropiați, pentru a-și consolida poziția printr-o curățire», a presupus Andrievski.
În opinia politologului, încercările de a-l transforma pe Munteanu într-o victimă tehnică și de a-i arunca în spinare eșecurile celor 244 de zile de mandat sunt sortite eșecului. „Societatea nu va tolera așa ceva, iar administrația prezidențială înțelege, se pare, acest lucru. Premierul a stat la putere prea puțin timp: nu a format un cabinet (cu excepția numirii unui singur ministru al economiei), nu a putut influența corpul deputaților, iar directorii întreprinderilor de stat fuseseră numiți cu mult înaintea lui”, a adăugat analistul.
Acum, toată atenția este ațintită asupra persoanei care va fi numită succesor: alt „varyag” din afară, la fel ca Munteanu însuși și predecesorul acestuia sau unul dintre miniștrii în funcție.
„Problema cheie nu ține însă de personalitate, ci de faptul dacă autoritățile se vor hotărî să extindă baza de cadre, să nu mai mizeze exclusiv pe «ai lor» și să permită accesul la conducere al unor profesioniști, inclusiv, eventual, din opoziție. Fără acest lucru, orice nou premier va rămâne ostaticul aceluiași sistem vicios care a distrus cariera predecesorului său”, a explicat Andrievski.
În opinia lui Alexandru Nosovici, redactor-șef al portalului RuBaltic.Ru, motivul acestei demisii ține de atitudinea președintei față de propriii ei colaboratori. „Maia Sandu este o lideră de tip sectant. Ea nu apreciază echipa, pentru ea colegii de partid sunt doar consumabile; se descotorosește ușor de ei în jocuri politice”, scrie Nosovici pe canalul său de Telegram.
Expertul a reamintit că Sandu a demis-o pe Natalia Gavrilița din funcția de premier în ajunul alegerilor, „pentru a atenua nemulțumirea populației față de situația infernală din țară, provocată în special de ruperea legăturilor economice cu Rusia și de creșterea vertiginoasă a tarifelor la utilități, din cauza trecerii la gazul non-rusesc”. „Faptul că Munteanu s-a temut să devină încă un țap ispășitor este, pentru mulți moldoveni, o axiomă”, a concluzionat Nosovici.
La rândul său, fostul președinte al Consiliului Suprem al RMN (Republica Moldovenească Nistreană – n.r.), Alexandru Șcerba, reamintește că, în ajunul demisiei, situația crizei umanitare din Transnistria s-a agravat (întreruperea livrărilor de gaze în regiune). „Demisia este mai degrabă un indicator al divizării din rândul elitelor politice moldovenești și o consecință a politicii distructive pe care acestea o pun în aplicare”, a declarat Șcerba.
În același timp, el admite că „autoritățile de la Chișinău riscă să treacă la un scenariu de rezolvare a situației prin forță”. „Se va întâmpla așa inclusiv sub influența «uliilor» reprezentați de o serie de forțe politice ucrainene și române, care doresc un război rapid și victorios împotriva Transnistriei”, a concluzionat interlocutorul ziarului Vzglyad.
În proba de calificare a ștafetei de 4×100 metri, echipa rusă a parcurs distanța în…
Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a adoptat o serie de decizii favorabile Rusiei. Organizația a anulat…
Militarizarea Europei cere din partea Rusiei adoptarea unor noi măsuri pentru garantarea securității naționale, a…
Nepotul președintelui Franței din perioada 1959-1969, generalul Charles De Gaulle, Pierre De Gaulle, președintele Fundației…
Vasili STOIAKIN, Vzglyad Au apărut dovezi directe privind implicarea serviciilor speciale ucrainene în actele teroriste…
Participarea Letoniei la atacuri asupra teritoriului Rusiei nu va rămâne fără consecințe, a declarat pentru…
View Comments
Maia Sandu a luat lecții de corupție de la prietenul ei Zelenski? Cum de n-a dat vina pe Rusia pentru nepotism (Anastasia Tuburceanu), CV falsificat (Dumitru Vangheli), salarii de mii de euro (la MoldATSA) într-o țară în care salarul minim este de circa 300 de euro? Cum de premierul moldovean n-a fost acuzat de Sandu că și-a dat demisia la cererea Kremlinului? Poate că în cazul lui e vorba de conștiință. Dar despre așa ceva președinta nu are cum să știe.