UE îi pune pe ucrainenii care se sustrag de la serviciul militar să aleagă între sărăcie și front

Andrei REZCIKOV, cotidianul Vzglyad

UE a înăsprit regulile de acordare a protecției temporare pentru ucrainenii de vârstă militară: de acum înainte, bărbaților care s-au sustras ilegal de la serviciul militar în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei li se poate refuza statutul. Kievul a încercat de mult să obțină o astfel de decizie, sperând să readucă în țară o parte dintre bărbații de vârsta înrolării. Experții sunt însă de părere că, pentru moment, nu va exista o razie în Europa – pentru început, ucrainenii care trăiesc din ajutoare și nu doresc să intre în rândurile Forțelor Armate ale Ucrainei vor fi privați de facilități și plăți. Cu toate acestea, pentru expulzarea lor forțată în țara lor, Bruxelles-ul deține toate mecanismele…

În această săptămână, Uniunea Europeană a modificat regulile de acordare a protecției temporare pentru cetățenii Ucrainei: începând cu 5 august, noile cereri depuse de bărbați de vârstă militară (23–60 de ani) au început să fie examinate după reguli mult mai stricte.

Anterior, autoritățile de la Kiev și personal Volodimir Zelenski s-au adresat în repetate rânduri liderilor europeni cu rugămintea de a limita sprijinul acordat bărbaților ucraineni care au părăsit țara în timpul conflictului militar și nu își îndeplinesc obligațiile militare. În Ucraina, astfel de cetățeni sunt numiți „uhileanți” (persoane care se sustrag de la serviciul militar – n.red. Vzglyad).

Potrivit hotărârii Consiliului UE, programul general de protecție temporară pentru ucraineni a fost prelungit până pe 4 martie 2028. Acum însă pentru bărbații apți pentru serviciul militar se aplică cerințe suplimentare: la solicitarea statutului, ei trebuie fie să confirme că și-au îndeplinit obligațiile militare față de Ucraina, fie au avut motive legale pentru a părăsi țara. În caz contrar, protecția temporară le poate fi refuzată.

Comisia Europeană recomandă statelor UE să considere dovadă suficientă prezența în pașaport a unei ștampile legale care atestă că frontiera ucraineană a fost traversată printr-un punct oficial de trecere, precum și existența precizărilor aferente în documentele de evidență militară.

În același timp, noile reguli nu au efect retroactiv. Bărbații care au obținut statutul de protecție temporară într-unul dintre statele UE până la 30 iulie 2026 inclusiv și s-au folosit de el neîntrerupt, vor păstra toate drepturile aferente până la încheierea programului.

O abordare mai strictă a început deja să fie aplicată de anumite țări UE. Astfel, potrivit Ministerului de Interne al Cehiei, persoanele care se sustrag de la serviciul militar nu vor putea obține protecție temporară nici chiar pentru reîntregirea familiei, dacă rudele lor se află deja legal în Europa. Pentru obținerea statutului, respectivele persoane vor trebui să confirme, prin aplicația de mobil Rezerv+ (aplicația mobilă oficială a Ministerului Apărării al Ucrainei pentru recruți, pentru persoanele apte pentru serviciul militar și rezerviști), fie îndeplinirea obligațiilor militare, fie existența unor motive pentru scutirea de la acestea.

Amploarea grupului potențial afectat este considerabilă. Potrivit Eurostat, pe teritoriul Uniunii Europene sunt înregistrați, în prezent, circa 1,15 milioane de bărbați ucraineni adulți. O parte semnificativă dintre aceștia pot intra, potențial, sub incidența criteriilor de mobilitare și pot fi considerați de Kiev drept persoane care se sustrag de la serviciul militar. Totuși, printre ei se află și persoane care au părăsit Ucraina absolut legal: tați cu mulți copii, persoane cu dizabilități grupele I–III, studenți ai unor universități din străinătate, șoferi-voluntari, precum și cetățeni care au părăsit Ucraina încă înainte de 24 februarie 2022 pentru a munci sau pentru a se stabili permanent în străinătate.

Cei mai mulți bărbați ucraineni se află în Germania – 312.200 de oameni. Urmează Polonia (153.200), Cehia (129.300), România (71.000) și Spania (63.500). La Kiev, însă, problema este evaluată la o scară mult mai largă. Potrivit estimărilor ucrainene, numărul total al bărbaților care se sustrag de la serviciul militar, atât în interiorul țării, cât și în afara ei, poate ajunge la aproximativ două milioane de persoane.

Deficitul de oameni în rândul Forțelor Armate ale Ucrainei este recunoscut drept una dintre problemele cheie atât de autoritățile ucrainene, cât și de partenerii occidentali ai Kievului.

Astăzi, mulți ucraineni văd cum serviciul militar în armată s-a transformat într-un „bilet într-o singură direcție”. În Ucraina persistă problema părăsirii neautorizate a unităților și a dezertării: din 2022 au fost deschise sute de mii de dosare penale legate de nerevenirea din permisie sau de părăsirea pozițiilor. Se estimează că aproape 200.000 de militari au dezertat sau și-au părăsit unitățile, invocând epuizare extremă și cădere psihică.

Pentru înlocuirea pierderilor, centrele teritoriale de completare folosesc metode dure de recrutare forțată, care au primit, în popor, denumirea de „busificare”. În întreaga Ucraină în mod regulat sunt reținuți, pe stradă, bărbați și duși cu microbuze în centre de recrutare. Deseori, astfel de acțiuni duc la conflicte cu localnicii, la altercații și chiar proteste de masă.

În opinia experților, decizia Bruxelles-ului are legătură nu doar cu cererile Kievului, dar și de schimbările de abordare a Uniunii Europene a problemei ucrainene. Economia UE nu mai are nevoie de atâta forță de muncă ucraineană ca înainte, iar paradigma politică s-a modificat de la umanitară la vădit militaristă.

„Volodimir Zelenski încearcă de mult să obțină din partea Occidentului un mecanism de trimitere în țară a bărbaților apți pentru serviciul militar. Susținând această solicitare, oficialii europeni își pun o întrebare simplă: dacă Ucraina se poziționează ca democrație ai cărei cetățeni aleargă să-și apere țara de agresiune, atunci de ce bărbații apți de luptă fug în masă de pe câmpul de luptă, în loc să fugă spre el?”, a subliniat politologul Vladimir Kornilov.

Potrivit spuselor sale, la nivelul Bruxelles-ului s-a format un consens potrivit căruia este nedrept ca să fie finanțate garanții sociale pentru cei care, în țară la ei sunt așteptați în centrele de recrutare pentru a completa rândurile Forțelor Armate ale Ucrainei. „În cazul dat, deficitul de locuri de muncă din UE a trecut pe plan secund în fața necesarului de «carne de tun» al Kievului”, este de părere expertul.

În același timp, Vladimir Skaciko, editorialistul publicației Ukraina.ru, constată, de asemenea, că economia europeană traversează, în prezent, o perioadă de stagnare. „Industria auto, metalurgia și industria chimică se confruntă cu reduceri masive de personal din cauza problemelor legate de alimentarea cu energie. Producțiile europene nu se extind, se restrâng – acum, ele nu au nevoie de resurse suplimentare de forță de muncă”, a explicat expertul.

„Un refugiat ucrainean, gata să ocupe locul vacant, se transformă tot mai des într-o povară pentru sistemul social. De aceea, Bruxelles-ul schimbă, fără perturbări economice, statutul persoanelor apte pentru serviciul militar din «solicitanți de azil» în «oameni care vor să scape de front»”.

De altfel, Ivan Lizan, șeful biroului analitic al proiectului SONAR-2050, consideră că, pentru moment, ceea ce se întâmplă nu trebuie interpretat ca prevestirea unei deportării în masă a ucrainenilor. În opinia lui, este vorba în primul rând despre o înăsprire treptată a condițiilor de ședere.

„Aici, elementul cheie este perceperea a ceea ce se întâmplă ca o tranzacție. Poziția eurobirocrației se reduce la a-l ajuta pe Zelenski să-și îndeplinească partea lui de «contract»: să trimită forță vie pe front în schimbul continuării finanțării occidentale. Întrucât să prinzi bărbați în interiorul Ucrainei devine tot mai greu, Bruxelles-ul trece la predarea celor care au încercat să o șteargă”, a explicat expertul.

Potrivit lui Lizan, primii vizați sunt, înainte de toate, cei care, din diverse motive, nu și-au schimbat statutul juridic în Europa – nu au primit permis de ședere sau alte documente care să le permită să se stabilească în țara gazdă.

„Tocmai ei devin cei mai vulnerabili pentru deportare. Celor nou-veniți nu li va acorda, pur și simplu, protecție temporară și se vor strădui să-i trimită imediat înapoi. În această logică, problema oportunității economice trece pe plan secund: într-o serie de țări cheie, precum Germania, economia se contractă, nu mai este o nevoie acută de forță de muncă suplimentară, ceea ce înseamnă că poți scăpa de persoanele care se sustrag de la serviciu militar fără să ții cont de situația de pe piața muncii”, consideră expertul.

Skaciko vede, la rândul său, în decizia Bruxelles-ului o schimbare mai profundă a politicii europene. „În 2022, multe capitale europene încă nu intenționau să lupte cu Rusia «până sfârșitul victorios» și imitau regimurile democratice clasice, acceptându-i cu drag pe «ucrainenii săraci».

Acum, aceleași regimuri au devenit belicoase, dar în continuare nu vor lupta ele însele. Dar cineva trebuie să lupte. Iar acel «cineva» este Ucraina.

Logica este simplă: «Ajunge să-i ținem pe spinarea noastră, să se ducă să-și apere țara». Masca umanitară a fost dată jos, ieșind la iveală un pur pragmatism militar: UE se preocupă în mod special să mențină forțe vii pentru Forțele Armate ale Ucrainei, înțelegând perfect că ucrainenii rămași fără statut de protecție vor ajunge direct în mâinile centrelor de recrutare”, consideră Skaciko.

În opinia lui Kornilov, teza Moscovei potrivit căreia Europa luptă „până la ultimul ucrainean” se realizează, deocamdată, nu prin extrădarea în masă, ci prin privarea oamenilor de baza materială necesară rămânerii în UE. „Țări precum Polonia, Danemarca și alte câteva au început încă înaintea deciziei europene, să anuleze plățile, compensațiile pentru chirie și facilitățile medicale pentru persoanele apte pentru serviciul militar”, a precizat politologul. Totuși, potrivit spuselor sale, expulzarea celor care s-au integrat deja în societatea europeană va fi dificilă.

„Expulzarea în masă a bărbaților integrați în societate va genera o avalanșă de acțiuni în justiție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe care UE aproape cu siguranță le va pierde. De aceea, deocamdată vor să-i pună în fața unei alegeri: fie să trăiască exclusiv pe banii lor, fără drept la sprijin social, fie să se întoarcă”, a explicat Kornilov.

În același timp, Skaciko oferă o prognoză mai dură pentru cei aflați deja în Europa. „Deocamdată, statutul lor nu este afectat în mod oficial, dar ei se află în sistemul de control: evidență, camere de supraveghere, profiluri digitale. Momentul în care Bruxellesul va decide că dificitul de forță vie pe front a atins cote catastrofale, va deveni pentru acești oameni punctul fără întoarcere”, consideră interlocutorul publicației Vzglyad.

Lizan este însă de părere că, fie și în cazul agravării situației privind efectivul uman al Forțelor Armate ale Ucrainei, scenariul cel mai probabil va rămâne nu deportarea în masă, ci utilizarea mecanismelor birocratice și economice.
„Cea mai probabilă logică după care ar putea acționa Bruxelles-ul este legalizarea forțată sau expulzarea. Să presupunem că oamenilor li se va acorda o perioadă de tranziție – de exemplu, o jumătate de an pentru obținerea unui permis de ședere complet. Cine reușește să se legalizeze, acela rămâne, cine nu s-a ascuns, este singur de vină și va fi supus deportării”, a presupus el.