Serghei Lavrov. Cooperarea internațională în Arctica: provocări și oportunități

Articolul sub acest titlu al ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, publicat pe portalul informațional acrctic.ru și postat pe site-ul oficial al MAE al Rusiei.

Pe 19 august a avut loc un eveniment semnificativ pentru navigația arctică. Pentru prima dată, pe Calea Maritimă de Nord — cea mai importantă parte componentă a Coridorului de transport transarctic — a sosit în portul Murmansk o navă portcontainer din China. Cu participarea partenerilor străini, a fost inaugurată o nouă etapă în dezvoltarea Zonei Arctice a Rusiei, care produce cel puțin 10% din PIB-ul național și unde locuiesc peste 2,5 milioane dintre cetățenii noștri. În acest context, aș dori să prezint câteva considerații despre cum evaluăm noi situația actuală din Arctica și cum planificăm noi să construim acolo o cooperare internațională.

Rusia și partenerii internaționali în Arctica

Aprobate de președintele Vladimir Putin, Bazele politicii de stat a Rusiei în Arctica pentru perioada până în 2035 direcționează activitatea tuturor autorităților spre îmbunătățirea calității vieții populației din Zona Arctică a Federației Ruse, spre creșterea economică a teritoriilor acestei regiuni, spre protecția mediului și dezvoltarea unei cooperări internaționale reciproc avantajoase. Ultimul aspect are o importanță deosebită pentru Ministerul Afacerilor Externe, care are atribuții de coordonare în domeniul relațiilor cu statele străine și organizațiile interstatale. Și, subliniez în mod deosebit, întregul pachet de probleme privind dezvoltarea Zonei Arctice, logistica maritimă și Calea Maritimă de Nord ocupă un loc important în activitatea Colegiului Maritim al Federației Ruse.

Prioritățile activității de politică externă în regiunile nordice sunt înscrise în actualul Concept de politică externă, adoptat pe 31 martie 2023. În Arctica, Rusia dorește să mențină pacea și stabilitatea, să reducă nivelul amenințărilor la adresa securității naționale și să creeze condiții externe favorabile dezvoltării socio-economice a țării. Pentru punerea în practică a acestor obiective, suntem deschiși cooperării cu toate statele străine care au o atitudine constructivă și manifestă disponibilitate reciprocă. Sunt multe astfel de state. Amplul potențial de resurse, transport și logistică al Extremului Nord, caracteristicile lui naturale și climatice unice, lunga tradiție a cooperării regionale și bogata moștenire culturală a popoarelor indigene reduse ca populație oferă largi oportunități pentru un parteneriat reciproc avantajos.

Printre țările cu care avem o cooperare strânsă în Zona Arctică trebuie menționate, în primul rând, China și India. Cu Beijingul, tematica arctică este analizată pe fond în cadrul întâlnirilor regulate ale șefilor de guvern. Pentru Calea Maritimă de Nord funcționează o subcomisie bilaterală de profil, sunt mecanisme de consultări între ministerele de externe și schimburi științifice. Rezultatele vorbesc de la sine — este vorba atât despre lansarea de transporturi regulate de mărfuri prin mările nordice ale Rusiei, cu planuri de creștere a numărului acestora, cât și despre alte realizări, inclusiv în domeniul cercetărilor polare.

Cu New Delhi se poartă un dialog intens privind problematica regiunilor nordice. La sfârșitul lunii august, ea a fost dezbătută la ședința Comisiei interguvernamentale ruso-indiene pentru cooperare comercial-economică, științifico-tehnică și culturală. Corporații indiene participă la valorificarea potențialului de resurse al Arcticii noastre. Potrivit evaluării unor experți, Arctica ar putea deveni una dintre direcțiile de vârf ale parteneriatului dintre Rusia și India în următorii 20 de ani.

Există perspective de cooperare în Extremul Nord cu Brazilia, Indonezia, Iran și alte țări BRICS. Suntem gata să dezvoltăm cooperarea cu Republica Belarus, precum și cu ceilalți aliați și parteneri din spațiul CSI. Merită menționate, totodată, Coreea de Sud și Singapore, care manifestă interes pentru o colaborare cu Rusia pe anumite proiecte arctice, în pofida participării lor la campania de sancțiuni a ”Occidentului colectiv” împotriva țării noastre.

Interesul statelor nearctice pentru dezvoltarea cooperării cu Rusia în regiunile nordice își găsește expresia în participarea activă a oaspeților străini la simpozioane și conferințe dedicate problematicii arctice. Numeroase delegații străine vor lua parte la dezbaterea acestei tematici în sesiunile speciale ale celui de-al XI-lea Forum Economic Estic, care se deschide la 1 septembrie la Vladivostok. În martie anul viitor, vom fi bucuroși să primim oaspeți de rang înalt de peste hotare la următorul forum internațional principal dedicat Arcticii ruse, „Arctica — teritoriu al dialogului”, care va avea loc la Murmansk.

Provocările cooperării internaționale în Arctica

Menținerea Arcticii ca zonă a păcii și cooperării răspunde intereselor întregii comunități internaționale, iar Rusia este, fără îndoială, interesată de acest lucru. În același timp, sunt și cei care nu împărtășesc acest punct de vedere. Cum altfel poate fi explicat faptul că țările NATO, precum și Alianța militară în ansamblul ei, duc lucrurile spre militarizarea regiunii și crearea unor focare de tensiune internațională în această zonă?

În februarie 2026, NATO a demarat operațiunea Santinela Arctică, menită să extindă prezența militară a organizației în regiunile nordice. În imediata apropiere a frontierelor noastre nordice se desfășoară intense pregătiri militare. Au loc exerciții de amploare de natură agresivă, inclusiv cu implicarea unor state din afara regiunii, apar noi elemente în structura de comandă și de stat major a NATO.

O asemenea activitate militară în Extremul Nord creează amenințări directe la adresa securității Rusiei. Cresc riscurile de incidente ce pot provoca o confruntare armată, cu consecințe potențial catastrofale.

Crearea conștientă, deliberată a unei atmosfere de neîncredere în domeniul militar are loc concomitent cu încercările Occidentului de a submina drepturile legitime ale Rusiei în sfera cooperării internaționale cu ajutorul sancțiunilor financiar-economice nelegitime împotriva persoanelor juridice și fizice din țările Majorității Mondiale care participă la realizarea unor proiecte comune în regiunea arctică.

Reprezentanții NATO și ceilalți actori occidentali nu își ascund adevăratele motive, declarând misiunea de a transforma Arctica într-un nou front al confruntării, menit să frâneze dezvoltarea țării noastre și a statelor care îi împărtășesc viziunea.

Una dintre manifestările politicii antiruse a Occidentului a fost blocarea activității unor mecanisme de cooperare multilaterală din Extremul Nord, cândva funcționale. O parte dintre ele și-au încetat existența, în timp ce activitatea altora și-a pierdut în mare măsură sensul fără participarea Rusiei, nevoită să rupă legăturile cu acestea pe fondul demersurilor ostile. Singurul format interguvernamental care s-a păstrat rămâne Consiliul Arctic, creat în urmă cu aproape 30 de ani — pe 19 septembrie 1996.

De această aniversare jubilitară, Consiliul se apropie nu în cea mai bună formă. Din martie 2022, din cauza acțiunilor statelor occidentale membre, el se află într-o stare de „îngheț”, traversând cea mai gravă criză din existența sa. Nu se desfășoară reuniuni ministeriale și nici ședințe ale principalului organism de coordonare — Comitetul Înalților Funcționari —, iar posibilitățile de realizare a proiectelor sunt limitate. Activitatea organizației se rezumă în principal la contacte la nivel de experți și la reuniuni, de la distanță, ale grupurilor de lucru.

Rusia este gata pentru reluarea activității plenare a Consiliului Arctic, dacă ceilalți vor acționa în mod onest, pe baza luării reciproce în considerare a intereselor legitime ale tuturor participanților. Suntem însă pregătiți și pentru scenariul pe care statele NATO îl pun în prezent în aplicare în cadrul organizației, încercând să discute problemele arctice fără Rusia, în cercul lor restrâns, și conducând astfel, în esență, la discreditarea și marginalizarea Consiliului Arctic. În acest caz, dispunem de teritorii, logistică, tehnologii și parteneri de încredere pentru proiecte reciproc avantajoase, astfel încât să punem ferm în aplicare planurile Rusiei în Arctica.

Viitorul cooperării internaționale în Arctica

Este suficient să privim harta lumii pentru a înțelege că Rusia a fost, este și va rămâne principalul stat arctic. Pe măsura schimbărilor climatice și a topirii ghețurilor din regiunile polare, accesibilitatea Arcticii din punct de vedere al transporturilor și al resurselor va crește, potrivit previziunilor experților. Regiunea începe deja să joace un rol indispensabil în asigurarea unor legături comerciale stabile, pe fondul înmulțirii perturbărilor lanțurilor logistice, în special în strâmtorile oceanice de importanță sistemică pentru economia mondială.

Va crește și importanța strategică a Arcticii pentru realizarea intereselor naționale și asigurarea securității țării noastre. Vom continua dezvoltarea complexă a regiunilor nordice și amenajarea infrastructurii Zonei Arctice a Rusiei în conformitate cu legislația rusă și cu obiectivele de dezvoltare pe care și le-a stabilit țara.

În activitatea noastră economică vom porni și pe viitor de la premisa că spațiul maritim arctic constituie parte integrantă a Oceanului Planetar. Un spațiu unde se aplică în totală măsură prevederile Convenției ONU asupra dreptului mării din 1982, care consacră drepturi și obligații speciale pentru statele riverane în regiunile arctice. Aderarea la aceste drepturi și obligații a fost înscrisă în Declarația de la Ilulissat, din 2008, a „celor cinci” state arctice — Rusia, Danemarca, Canada, Norvegia și SUA. În etapa actuală nu vedem necesitatea elaborării unor noi instrumente juridice internaționale pentru reglementarea activității economice și a altor activități în regiunile nordice.

Politica externă a Rusiei în Arctica își va păstra caracterul cuprinzător și pragmatic. Susținem devenirea Arcticii în calitate de parte integrantă a spațiului continental comun de securitate și cooperare din Eurasia.

Oponenții noștri de astăzi ar fi trebuit de mult să învețe numeroasele lecții de istorie și să conștientizeze: să discuți cu Rusia în limbajul sancțiunilor și al amenințărilor este lipsit de perspectivă. Acțiunile neprietenoase și ostile primesc și vor primi răspunsuri adecvate, inclusiv asimetrice. Rusia preferă un dialog constructiv în orice regiune a lumii, dar, în caz de necesitate, interesele noastre naționale vor fi apărate prin toate mijloacele disponibile.

După cum a subliniat în repetate rânduri președintele Rusiei, Vladimir Putin, se duce o muncă serioasă, iar noi suntem deschiși tuturor partenerilor dispuși să participe la aceste activități pe bază de egalitate în drepturi și a avantajului reciproc. Iar astfel de parteneri reprezintă majoritatea absolută în afara cercului rusofobilor din NATO. Printre direcțiile cu cele mai mari perspective se numără exploatarea resurselor naturale, exploatarea Coridorului de transport transarctic și a celei mai importante componente a acestuia — Calea Maritimă de Nord. Printre obiectivele primordiale figurează crearea infrastructurii industriale, de transport și turistice. Priorități rămân creșterea bunăstării locuitorilor din Extremul Nord, conservarea naturii nordice și desfășurarea de cercetări științifice. În toate aceste domenii acordăm un rol important cooperării internaționale.