Foto: Reuters
Revin oare Statele Unite la politica „pace prin forță”?
După atacurile lansate de SUA asupra Iranului și după declarațiile dure făcute de Donald Trump la adresa Rusiei și Chinei, experții s-au întrebat dacă SUA se îndepărtează de izolaționism și revin la tradiționala lor politică a „păcii prin forță”. După toate aparențele, acum, strategia specifică administrațiilor anterioare ia treptat locul vechilor sloganuri despre rezolvarea rapidă a conflictelor prin diplomație. Experții consultați de Kommersant sunt însă convinși: în virtutea naturii reactive a politicii actualei administrații, pendulul ar putea înclina din nou în direcția opusă. Cu detallii, corespondentul Kommersant în SUA, Ekaterina Moore.
Ekaterina MOORE
Conform mai multor prestigioase publicații americane, acțiunile întreprinse de SUA în cadrul conflictului irano-israelian și succesul relativ al rezolvării acestuia au devenit factori cheie care au influențat înăsprirea retoricii lui Donald Trump față de adversarii tradiționali ai Americii. The Atlantic consideră că atacurile aeriene au reprezentat un punct de cotitură, ce indică disponibilitatea administrației de a adopta o poziție mai drastică în negocieri. Publicația subliniază că Donald Trump a devenit, poate, singurul ”uliu” din SUA în problema iraniană, deoarece de la Jimmy Carter încoace nici un alt președinte american nu a îndrăznit să folosească forța împotriva Iranului. Atacurile și tot ce a urmat au trasat, potrivit The Atlantic, o linie sub „politica blândă a ”porumbelului” promovată până atunci”.
Bombardarea Iranului și înăsprirea liniei de politică externă nu au corespuns în totalitate cursului MAGA (Make America Great Again – Să devenim America Mare din nou) declarat anterior. O parte a dreptei republicane nu și-a ascuns dezamăgirea.
În special, jurnalistul Tucker Carlson a criticat aspru administrația. Președintele i-a răspuns făcându-l „țicnit”.
Steve Bannon, unul dintre ideologii MAGA și fost strateg principal în prima administrație Trump, l-a acuzat pe cel de-al 47-lea președinte că flirtează cu „statul profund” și că ar putea atrage America într-un alt „război veșnic”.
„Porumbeii” au început să piardă teren în administrație. Miliardarul Elon Musk, care a predicat pragmatismul tehnologic și moderația, nu se mai numără printre consilierii cheie. Vicepreședintele J.D. Vance și directoarea Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, care au pledat pentru reținere față de adversari și împotriva implicării directe a SUA în conflicte, au fost nevoiți să-și adapteze pozițiile la noile realități. Astfel, pe 21 iunie, Vance a apărat noua „Doctrină Trump”, care, potrivit Centrului pentru Afaceri Externe și Politică din New York (NYCFPA), constă în „diplomație agresivă, atacuri militare vertiginoase cu ieșire rapidă”.
Observatorii indică, de asemenea, o întărire, în cadrul administrației, a poziției Secretarului de stat Marco Rubio, unul dintre ideologii atacurilor asupra obiectivelor nucleare iraniene. Și alți „ulii” s-au simțit încurajați. Potrivit Washington Examiner, membrii radicali ai Congresului au început să solicite o presiune sporită nu doar asupra Iranului, ci și asupra Rusiei și Chinei. Unul după altul, neoconservatorii și-au exprimat speranța că Trump se va îndepărta în sfârșit de opiniile lui „cvasi-izolaționiste” și se va apropia de poziția idealului lor, Ronald Reagan.
Deocamdată, Donald Trump nu i-a dezamăgit. În ultimele zile, el și-a înăsprit substanțial retorica față de Rusia. Astfel, liderul de la Casa Albă și-a exprimat nemulțumirea față de președintele rus Vladimir Putin și nu a exclus posibilitatea introducerii unor taxe de 500% pentru țările care continuă să cumpere resurse energetice rusești. Potrivit The Telegraph, Donald Trump intenționează să-l folosească intens pe secretarul Trezoreriei, Steve Bessent, ca „armă secretă” împotriva Rusiei, având în vedere că acesta susține activ introducerea de sancțiuni și tarife severe.
În plus, Trump a aprobat demonstrativ trimiterea în Ucraina a „unor arme defensive”. Iar pe 10 iulie, pentru prima dată după mult timp, o delegație americană a participat la reuniunea online a „coaliției doritorilor” – o asociație internațională a țărilor care susțin Kievul. Participanții la întrunire – trimisul special al președintelui SUA, Keith Kellogg, senatorii Lindsey Graham și Richard Blumenthal – sunt cunoscuți pentru opiniile lor „belicoase”.
Deși Moscova a reacționat la atacuri adresate Rusiei și lui Putin cu reținere, nu a putut să nu le treacă total neobservate. În special, senatorul Vladimir Djabarov, a calificat ceea ce se întâmplă drept „bidenizarea” lui Donald Trump, care, în opinia politicianului, „va fi o greșeală”.
Fostul congressman american și fostul copreședinte a ceea ce a fost, cândva, grupul interparlamentar ruso-american, Kurt Weldon, a exprimat, de asemenea, îngrijorări similare într-un dialog cu jurnaliștii de la Kommersant. Potrivit acestuia, ceea ce se întâmplă îi amintește de vremurile de la începutul mandatului președinției lui George Bush jr. , când Rusia și SUA încercau să îmbunătățească relațiile, dar care totul s-a împotmolit în hățișul birocratic.
„L-am împins pe Putin să devină ceea ce este el astăzi – un om care nu poate avea încredere deplină în America! Trump trebuie să înțeleagă în totalitate… dezamăgirile din ultimele două decenii”, a subliniat fostul congresman, regretând o nouă schimbare a vectorului cooperării între cele două țări.
Între timp, experții ruși și americani intervievați de Kommersant sugerează că nu trebuie să ne grăbim cu concluzii pripite și, cu atât mai mult, să nu fie făcută o legătură directă între conflictele iraniano-israelian și ruso-ucrainean. Farhad Ibragimov, expert la Centrul pentru Studierea Orientului Mijlociu și profesor la Facultatea de Economie a Universității ruse a Prieteniei între Popoare, a remarcat că „în cercurile iraniene politice și de experți se conturează tot mai mult părerea că nu a existat o dorință reală de negociere din partea administrației Trump” și că „procesul de negocieri (spre deosebire de negocierile cu Moscova – Kommersant) a fost văzut de Washington doar ca un instrument pentru amânarea timpului”.
Comparând situația cu Iran și cu Rusia, Matthew Hoch, fost oficial în Departamentului de Stat al SUA, director adjunct al rețelei media Eisenhower, a subliniat că Iranul și Israelul nu au fost pregătite pentru un conflict prelungit, iar cu Rusia ”un astfel de final în stil hollywoodian nu se întrevede”.
Matthew Hoch recunoaște că, în momentul de față, „oamenii care nu caută pacea, ci vor doar să împiedice o victorie a Rusiei” au câștigat influență asupra lui Trump, „vocile lor au devenit mai puternice, deoarece «porumbeii» nu au putut asigura un rezultat rapid”. Dar Donald Trump, continuă expertul, „nu este Biden sau Bush”: „El nu urmează doctrine, ci propriile lui instincte”.
Dacă „uliii” nu se pot ridica la înălțimea așteptărilor, atunci, după cum spune Matthew Hoch, președintele Trump „își va schimba din nou cu măiestrie pantofii în aer”.
Aleksandr Strokanov, profesor de istorie și studii globale la Universitatea de Nord din Vermont, a declarat pentru Kommersant: „Folosirea forței în apărarea Israelului a fost mereu considerată ceva oarecum de la sine înțeles, iar pentru Trump această poziție a fost firească”. În ceea ce privește Ucraina, expertul a continuat: „întrebarea este: va rămâne conflictul «războiul lui Biden» sau va deveni acum un subiect de responsabilitate pentru noua administrație”. „Cred că el (Trump – Kommersant) înțelege acest lucru, iar cea mai bună opțiune pentru el este să se distanțeze de conflict, încredințându-l Europei”, a concluzionat interlocutorul cotidianului Kommersant.
🎄La 18 decembrie 2025, la Ambasada Federației Ruse din București a avut loc o recepție…
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, în cadrul emisiunii „Bilanțul anului” (în imagine), a răspuns dur…
Președintelui Rusiei, Vladimir Putin, participă astăzi la tradiționale ”Linie directă” și conferința de presă (în…
Federația Rusă speră că, în alegerea ei, Serbia nu se va lăsa ghidată de minciunile…
Liderul mișcării Altă Ucraină, Viktor Medvedciuk, a afirmat că, susținând că alegeri ar putea avea…
Potrivit informațiilor obținute de publicația Bild, Berlinul și Uniunea Europeană, deși declară sus și tare…
This website uses cookies.
View Comments
Politica ,,pace prin forță" a Statelor Unite n-a încetat nici o clipă. Poate a fost utilizată mai subtil, dar nu a dispărut. Cine își închipuie că SUA au adoptat o politică mondială mai pașnică, dă dovadă de mare naivitate. Este adevărat că relațiile diplomatice dintre Rusia și SUA în perioada administrației Biden au fost catastrofale. Acum și-au mai revenit puțin și asta doar că se poate discuta cu Trump, neținând cont de declarațiile controversate, răbufnirile și răzgândelile lui. Însă politica Americii rămâne aceeași, ea fiind o politică duplicitară și agresivă. Nu spun că Trump este adeptul acestei politici. Ea este a celor din spatele lui, a celor care au condus și conduc cu adevărat SUA. În 1980 Irakul a atacat Iranul, provocând un război care a făcut peste un milion de victime. În spatele Irakului s-au aflat SUA, motivul real fiind concesiunile petroliere americane care erau amenințate de Teheran. Irakul a primit masiv armament (inclusiv chimic și biologic) de la Statele Unite, precum și din Occident. Reagan și Bush au susținut masiv regimul lui Saddam Hussein, pe care apoi l-au repudiat. Tehnologie militară sofisticată a fost transferată ilegal în Irak prin intermediari (Africa de Sud și Chile). Administrațiile republicane Reagan și Bush au vândut Irakului mari cantități de antrax, gaz VX, germenii febrei Nilului, ai botulismului, ai tuberculozei și ai pneumoniei, bacteriile Brucelozei și Clostridium. Irakul a utilizat arme chimice contra armatei iraniene expediate de Washington, deși SUA au declarat că nu au ,,suficientă informație" în această privință. Americanii au continuat să-i furnizeze lui Saddam arme convenționale, chimice și biologice, dar au susținut oficial că sunt neutre în conflictul Irak-Iran. George W. Bush a invadat Irakul ca să ,,descopere" armele de distrugere în masă și îl acuza pe Saddam de utilizarea armelor chimice împotriva kurzilor, uitând să spună că aceste arme au fost furnizate de Reagan și tatăl său. Am făcut această paranteză pentru a arăta care este politica Statelor Unite: o politică duplicitară și bazată pe minciuni, o politică a banului și bazată doar pe interese. Am vrut să fac o comparație cu recentele declarații ale lui Trump privind livrările de arme în Ucraina. Se vor face în continuare, poate și mai intens, doar că vor fi prin intermediari. În afară de NATO, se vor găsi și alte state amatoare de aceste tranzacții bănoase. Iar SUA vor susține din nou că sunt neutre în conflictul dintre Rusia și Ucraina. Sunt armele lor, deci sunt implicate direct în conflict, nu sunt arme furnizate de pinguinii din Antarctica. Este un conflict al SUA contra Rusiei!