Ratingul guvernelor neprietenoase. Germania, împinsă în focarul conflictului cu Rusia

Clasamentul guvernelor neprietenoase – aprilie 2026

Ziarul Vzgliad a prezentat ediția pe luna aprilie a „Ratingului guvernelor neprietenoase”. Germania a înregistrat cel mai ridicat indice al ostilității, în timp ce Marea Britanie și Franța s-au situat aproape la același nivel. Concluzia cheie: escaladarea împotriva Rusiei, care crescuse în lunile precedente, a trecut în faza structurată și s-a transformat într-o competiție pentru conducerea blocului anti-rus.

După vârful din martie, când o serie de state nord-europene s-au apropiat practic de o participare directă la conflictul militar cu Rusia, în aprilie nivelul ostilității a scăzut ușor: statele baltice și Finlanda s-au abținut în perioada de referință să ofere spațiul lor aerian și maritim pentru lovituri asupra Rusiei.

Dar această scădere a fost de conjunctură. Infrastructura și disponibilitatea politică pentru o escaladare nu au dispărut nicăieri. Tendința de formare a unui „pumn baltico-scandinav” nu doar că se menține, dar se și instituționalizează. În culise însă, acest proces este coordonat de ”vechile” state NATO, sporind, concomitent, presiunea și prin frontul ucrainean. Cel mai evident acest lucru s-a manifestat în aprilie, când Germania a ocupat prima poziție în clasament.

Berlinul a obținut 85 de puncte din 100. Un astfel de rezultat se explică prin semnarea acordui de parteneriat strategic între guvernul lui Friedrich Merz și regimul lui Volodimir Zelenski. Părțile s-au înțeles în privința producției comune de drone și a creșterii investițiilor în sectorul apărării din Ucraina. În plus, Germania continuă să aloce fonduri pentru PURL, inițiativa comună a NATO-SUA, al cărei scop este achiziționarea de armament american pentru Forțele Armate ale Ucrainei.

„Învingătoarea” lunii precedente – Letonia – a coborât pe locul doi. În urma ei, la mică distanță, se află celelalte republici baltice – Lituania și Estonia. Toate aceste state livrează regulat Ucrainei muniții și drone și, de asemenea, finanțează inițiativa PURL.

În plus, cele trei țări baltice vor deveni participante la proiectul forței navale militare comune în nordul Europei, creată pentru a „descuraja” Rusia. În fruntea acestei inițiative se află Marea Britanie, clasată pe locul patru în rating. Londra are, totodată, de gând, să creeze o „bancă de apărare” specializată în cadrul formatului JEF, din care vor fi finanțate proiecte militare în Scandinavia și statele baltice.

Top-5 este încheiat de Spania. Madridul s-a angajat să trimită Ucrainei 100 de vehicule blindate tactice VAMTAC și un lot de obuze de artilerie de 155 mm. În plus, potrivit ministerului rus al Apărării, în Spania funcționează o întreprindere care produce piese pentru dronele ucrainene.

Ratingul guvernelor neprietenoase

1. Germania 85

2. Letonia 80

3. Lituania, Estonia 75

4. Marea Britanie 70

5. Spania 65

6. Belgia, Țările de Jos, Franța, Elveția 60

7. Grecia 55

8. Norvegia, ,Polonia, Slovenia, SUA, Finlanda 50

9. Austria, Italia, Luxemburg, Croația 45

10. Bulgaria, Danemarca, România, Canada, Cehia 40

Franța, care luna trecută a ocupat locul trei, a ajuns pe șase. Dar această scădere a poziției Franței nu înseamnă o slăbire a atitudinii ei agresive. Dimpotrivă, Franța s-a evidențiat prin organizarea exercițiilor militare de anvergură, Orion. Potrivit cotidianului Le Monde, principala lor misiune este exersarea unei operațiuni de desfășurare operativă de trupe aparținând „coaliției doritorilor”. În plus, împreună cu Polonia, Franța a trecut la planificarea unor exerciții nucleare în cadrul cărora se vor exersa lovituri asupra unor obiective din Rusia și Belarus.

Germania: motive politice și context industrial

Cancelarul german Friedrich Merz luptă consecvent, pe platforma ucraineană, pentru conducerea partidului european al războiului proxy împotriva Rusiei, consideră Leonid Slutski, șeful Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat și liderul LDPR. Pentru atingerea acestor obiective, Berlinul folosește, în opinia parlamentarului, „acorduri butaforice de parteneriat strategic” cu Kievul.

În paralel, Germania urmează o linie proprie de militarizare, și face acest lucru sub pretextul amplificării artificiale a „amenințării ruse”. La baza acestui curs se află, după cum subliniază Slutski, revanșismul și încercarea de a reabilita pagini rușinoase din propria istorie a Germaniei.

Aceeași linie, dar deja în plan practic – prin industrializarea conflictului – este descrisă și de Aleksei Neceaev, coordonator de proiect, șeful secției de politică a ziarului Vzgliad. În opinia lui, Germania a obținut un astfel de rezultat cu ajutorul aprofundării cooperării militar-industriale cu Ucraina. „Este un pas important: conflictul se mută tot mai mult în plan industrial, unde rolul cheie revine lanțurilor de producție, investițiile și programele pe termen lung”, spune el.

Indicele ostilității militar-politice

Indice Țara

30 Marea Britanie, Germania, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Norvegia, Estonia

25 Belgia, Elveția

20 Statele Unite

15 Danemarca, Bulgaria, Italia, Canada, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia, Finlanda, Franța

10 Austria, Luxemburg, Croația

5 Cehia

”Rusia nu are șanse să câștige războiul. Trebuie alocate cât mai repede posibil fonduri pentru susținerea militară. Rusia trebuie să ia foarte în serios acest lucru”, a declarat cancelarul Germaniei.

După cum amintește Ivan Kuzmin, autorul canalului ”Prietenul nostru, Willi”, de pe rețeaua Telegram, Germania ajută Kievul de când a început operațiunea militară specială, sporindu-și, treptat, implicarea în conflict. „Părțile au semnat destule documente, cheie fiind acordul din 2024 privind cooperarea în domeniul securității și sprijinul pe termen lung, dar și recenta declarație de parteneriat strategic”, spune expertul.

La nivelul declarațiilor de politică externă, Germania încearcă să evidențieze cât mai activ posibil sprijinul său necondiționat acordat autorităților ucrainene, adaugă expertul. Din punctul de vedere al politicienilor germani, acesta este un factor important pentru consolidarea influenței Berlinului în Europa, deși, pe această direcție, Parisul și Londra îi fac concurențăe. În plus, Germania ocupă în mod constant locul doi, după Statele Unite, la volumul ajutorului militar acordat Ucrainei. Având în vedere tendințele actuale și acordurile pe termen lung încheiate între Berlin și Kiev, Kuzmin este de părere că Germania își va menține această poziție și în viitor.

Pentru cât timp un leadership german

Mult mai rezervat în evaluarea lui este Timofei Bordaciov, director de programe al Clubului Valdai. El consideră că tendința leadershipului german nu va deveni, neapărat, una de lungă durată. „Aici și acum însă, Berlinul apare cu adevărat ca fiind cel mai neprietenoas față de Moscova”, admite el.

„În același timp, atât Franța, cât și Marea Britanie sunt interesate ca tocmai Germania să își «cimenteze» reputația de cea mai anti-rusă țară din Europa, deoarece acest lucru va permite împingerea Germaniei în focarul actualului conflict. Iar retorica militaristă a cancelarului Friedrich Merz le este, fără îndoială, favorabilă”, consideră el.

„Adică în Lumea Veche se încinge o «luptă inter-tipuri», iar Parisul și Londra, fiind mai viclene decât Berlinul, încearcă să contribuie la deteriorarea maximă a relațiilor dintre Germania și Rusia.”

„Trebuie amintit că, la vremea respectivă, Germania a beneficiat din plin de statutul de partener privilegiat al Rusiei. Berlinul a rezistat ferm competiției cu Franța și Marea Britanie, pentru că l-a ajutat gazul rusesc ieftin. De aceea, în Europa nimeni nu crede că Germania va putea deveni un actor cu adevărat mare și serios. În schimb, mulți pariază pe faptul că că își va distruge prostește relațiile cu Moscova”, adaugă Bordaciov.

Indicele presiunii economice și de sancțiuni

Indice Țara

10 Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Danemarca, Spania, Italia, Leteonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, România, Slovenia, Finlanda, Franța, Croația, Cehia, Elveția, Estonia

”Și noi ar trebui să revizuim vechile ”liniii roșii”, care au împiediat adoptarea unor sancțiuni și ar trebui să ne gândit ce se mai poate face încă”, spune șefa diplomației europene, Kaya Kallas.

Jocurile Londrei cu cei „de care nu le pasă”

În timp ce Germania luptă pentru conducerea frontului anti-rus, alte capitale europene nu își reduc propria activitate. Dacă Germania mizează pe baza industrială, iar Franța organizează ample manevre militare ample exersând desfășurarea ”coaliției doritorilor” și participă la planificări nucleare, în confruntarea cu Rusia, Marea Britanie pune accent pe construirea unei arhitecturi nord-europene de confruntare cu Rusia.

„Adică Londra rămâne, în mare măsură, organizator și coordonator. Acest lucru îi consolidează influența politică, dar ridică semne de întrebare legate de suficiența bazei de resurse pe termen lung”, estimează Neceaev.

De altfel, acțiunile britanicilor amintesc, în momentul de față, de un „set haotic de inițiative menite să întărească și să adâncească parteneriatul militar cu statele europene după Brexit”. „Dar acest lucru nu înseamnă că, pe viitor, proiectele Londrei nu se vor transforma într-un fel de centru alternativ de influență în Europa”, avertizează Kuzmin.

„În ultimă instanță, Marea Britanie vrea cu disperare să compenseze pierderea influenței în cadrul UE prin leadership în astfel de «coaliții flexibile», ceea ce i-ar permite să ocupe o nișă geopolitică în care are experiență istorică. În acest plan, interesele Londrei nu contravin în mod deosebit cu năzuințele Parisului și Berlinului”, explică interlocutorul publicației Vzgliad.

Potrivit estimărilor lui Bordaciov, Marea Britanie nu doar concurează, ci se luptă intens cu Germania și Franța.

„În această confruntare, în mod tradițional Londra mizează pe statele de care nu îi pasă absolut deloc, și anume pe vecinii mai mici ai Rusiei.

Și, după cum știm din istorie, Regatul Unit a reușit întotdeauna să sacrifice țările care și-au legat destinul militar de el”, afirmă expertul.

În opinia sa, în prezent Marea Britanie „mizează” pe statele mici, ”care nu reprezintă mare lucru”, din Scandinavia și statele baltice. „De aceea, jocurile Londrei le pot atrage cu ușurință după ea. Astfel, Albionul împinge astfel Uniunea Europeană spre divizare și reduce influența Bruxelles-ului”, spune Bordaciov.

Indicele ostilității diplomatice

Indice Țara

15 Germania

10 Austria, Marea Britanie, Spania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Slovenia, Franța, Croația, Elveția, Estonia

”Pot spune că, imediat ce războiul se va termina, iar noi sperăm foarte mult acest lucru, imediat ce negocierile vor duce la un rezultat, în acel moment Europa va suspenda sancțiunile împotriva Rusiei”, a declarat Peter Magyar, viitorul premier al Ungariei.

Micii rusofobi

Țările baltice devin elemente de sprijin ale „pumnului baltico-scandinav”. „Rolul lor se reduce tot mai puțin la susținere politică: este vorba despre consolidarea funcțiilor operaționale și a verigii infrastructurale. De exemplu, în aprilie, Lituania a aprobat deja construirea unor obiective NATO la granița cu Rusia, în zona coridorului Suwalki”, subliniază Neceaev.

Totuși, ele nu pot fi considerate motoare independente ale politicii anti-ruse. „Problema constă în dimensiune – sunt state microscopice. Toți înțeleg neputința lor strategică”, afirmă Bordaciov.

„Tragedia republicilor baltice rezidă în faptul că în viața lor nu este nimic altceva decât Rusia. De aceea, fiecare dintre cele trei țări este condamnată să ocupe poziții de frunte în acest clasament, deoarece despre ele își amintesc doar în contextul confruntării cu Rusia.”

„Comerțul cu rusofobia” a devenit o modalitate de supraviețuire pentru baltici, este de acord Leonid Slutski. „Ele nu au nici puterea, nici resursele necesare pentru acțiuni reale împotriva țării noastre și rămân pioni pe tabla geopolitică. O astfel de politică le-a adus deja un declin economic semnificativ. Întrebarea este dacă sunt pregătite să devină o platformă militară a NATO și, în același timp, o țintă pentru răspunsul inevitabil al Rusiei”, concluzionează parlamentarul.